Anda di halaman 1dari 47

CUPRINS

 1.Date generale
 2.Semne si simptome
 3.Diagnosticul de laborator al tuberculozei
 4.Diagnosticul infectiei TB
 5.Tratament
1.Date generale
Ce este tuberculoza?
Tuberculoza este o boala infectioasa grava cauzata de
bacilul tuberculozei (bacilul Koch).
Se poate localiza in multe parti ale corpului (sistem osos,
ganglioni limfatici, rinichi) – TBC extrapulmonar, dar cea
mai frecventa localizare este la nivelul plamanilor - TBC
pulmonar.
Boala are o larga raspandire in lume, avand caracter
endemic si, netratata sau incorect tratata, duce chiar si la
moarte.
Care este cauza ?
Tuberculoza este cauzata de Mycobacterium
Tuberculosis (bacilul
Koch), o bacterie care se dezvolta lent in medii ale
organismului care sunt
bogate in sange si oxigen, cum ar fi plamanii.
Bacilul Koch
Bacilul tuberculozei a fost descoperit
de savantul german
Robert Koch la 24 martie 1882
 •Forma bacilli  • Suportă bine tremperaturi
 •Puţin incovoiaţi  joase
 •Diferită lungime  • Moare la expunere lumină
 •Diametru 1-5 mikroni  solară 1,5 ore
 •Se inmulţesc la 37-38C  • Razele UV – 2-3 min
Manifestari clinice
Tuberculoza primară pulmonară rezultă in urma unei infecţii
iniţiale cu bacili tuberculoşi in zonele cu prevalenţă inaltă a
tuberculozei, această formă de boală se intalnecte frecvent la
copii.
•La copiii cu defecte imunitare, ca in cazul
celor cu malnutriţie sau infecţie HIV,
tuberculoza primară pulmonara poate
progresa rapid spre boala manifestă clinic.

• La adulţi leziunea primară se situează


adesea in regiunea superioară a plămanului.
Adenopatia hilară este adesea invizibilă
radiologic.
Tuberculoza extrapulmonară in ordinea
frecvenţei, localizările extrapulmonare cel
mai frecvent afectate de tuberculoză sunt:
-ganglionii limfatici
-pleura
-tractul urogenital
-oasele si articulaţiile
-meningele siperitoneul
Trei feluri de documente contin
informatiile esentiale necesare bunei
ingrijiri a bolnavilor si desfasurarii
eficiente a programelor:
1.Registrul bolnavilor(tinut la nivel
judetean)
2.Fisele de tratament (tinute la nivelul
centrului de tratament)
3.Registrul de laborator(BK microscopic
si cultura).
Alte definitii:

1.Infectia cu M. tuberculosis: definite ca fiind infectia


manifestata prin IDR la tuberculina pozitiva fara orice alt semn
clinic si/sau radiologic de boala activa.

2.Tuberculoza – boala activa din punct de vedere clinic si/sau


bacteriologic si/sau histologic si/sau radiologic.

3.Cazul nou – pacientul care nu a primit niciodata tratament


tuberculostatic sau l-a urmat timp de mai putin de patru saptamani.

4. Recidiva – pacientul care a fost vindecat de orice forma de


tuberculoza in trecut de catre un medic, prin tratament specific si
care are un nou episod evolutiv confirmat cu examen microscopic
direct al sputei sau cultura pozitiva.
5. Esecul terapeutic - pacientul care, aflat sub tratament,
ramane sau devine pozitiv la examenul microscopic direct al
sputei sau la cultura la 4 luni de la inceperea tratamentului.

6. Cazul cronic – pacientul care ramane sau devine din nou


pozitiv la examenul direct/cultura dupa ce a completat o schema
standard complet supravegheata de retratament.

7.Chimioterapia secundara-se utilizeaza pentru a reduce riscul


de progresie la boala activa a infectiei cu M. tuberculosis.

8.DOTS – TRATAMENT SUB OBSERVATIE DIRECTA –


CURA SCURTA – strategie recomandata de OMS pentru
controlul TBC
Clasificarea internationala standard a tuberculozei

· Clasa 0:
Nu este istoric de tuberculoza – Nu este infectat.
Persoanele fara istoric de expunere si cu reactie
tuberculinica nesemnificativa.

· Clasa I:
Expunere la tuberculoza – Nu este infectat.
Persoanele cu un istoric de expunere( contact cu
un caz de tuberculoza) dar cu reactie la
tuberculina nesemnificativa.
Clasa II:
Infectie tuberculoasa – Fara boala. Persoanele ce
prezinta o reactie la tuberculina semnificativa dar
fara evidenta radiologica si/sau bacteriologica de
boala.

Clasa III:
Tubercoloza – Boala prezenta. Persoanele la care
s-a pus in evidenta M. tuberculosis prin cultura,
BAAR (bacil alcoolo-acidorezistent) la
examenul direct sau exista evidenta clinica si/sau
radiologica de boala activa care raspunde la
tratament specific.
Clasa IV:
Tuberculoza – Nu este boala actuala. Persoanele
cu un istoric anterior de episod/episoade de
tuberculina, leziuni radiologice anormale dar
stabile si reactie la tuberculina semnificativa,
studii biologice negative si fara evidenta clinica de
boala.
Clasa V:
Suspect de tuberculoza. Diagnosticul asteapta
rezultatele la culturi sau evaluarea clinica si
radiologica completa. Pacientii nu trebuie sa
ramana in aceasta categorie mai mult de 3 luni.
Monitorizarea programelor de control a tuberculozei

Rata de detective a cazurilor


– proportia tuturor cazurilor depistate si declarate
raportata la propoprtia cazurilor asteptate pe baza
cunoasterii riscului anual de infectie.

Rezultatele tratamentului – Se bazeaza pe


analiza datelor rezumate din registrul districtual al
bolnavilor activi.
Pacientii astel inregistrati se clasifica in
urmatoarele categorii:

1.Vindecat
2.Tratament complet
3.Decedat prin orice cauza
4.Esec
5.“Defaulter”
6.Transferat
Urmatorii indicatori trebuie raportati:

Rata de vindecare - Proportia celor ce au terminat


tratmentul si au cel putin doua spute negative la
interval de cel putin o luna, din care o sputa a fost
obtinuta la terminarea tratamntului.

Rata de terminare completa a tratamentului


(fara evidenta bacteriologica de vindecare) –
Proportia pacientilor care au terminat tratamentul,
dar la care rezultatele examinarii sputei nu sunt
disponibile.
Rata de esec a tratamentului – Proportia celor care sunt
inregistrati ca esec terapeutic.

Rata “defalteri-lor” - Proportia celor ce nu au luat


tratamentul corect timp de doua luni consecutive sau mai
mult.

Proportia pacientilor transferati – Cazurile inregistrate


ca fiind transferate din registrul districtual.

Rata fatalitatii cazurilor – Proportia pacientilor


inregistrati ca decedati prin orice cauza, in cursul
tratamentului.
2.SEMNE SI SIMPTOME
Daca in organism este prezenta forma • Simptome sistemice de tuberculoza:
latenta a tuberculozei, nu exista
simptome si aceasta nu poate fi • Febra
• Transpiratii nocturne
raspandita altor persoane.
• Frisoane
Daca exista forma activa a • Fatigabilitate
tuberculozei, exista simptome si infectia • Anorexie
poate fi raspandita. • Pierdere in greutate
Tipul simptomelor sunt in concordanta •
cu tipul de tuberculoza, fie pulmonara(cel • Simptome pulmonare de tuberculoza:
mai comun), fie in alta parte a corpului • Tuse cronica, productiva(>3 saptamani)
(tuberculoza extrapulmonara). De • Dureri toracice
• Hemoptizii
asemenea, pot exista alte afectiuni cu
simptome asemanatoare cu cele ale
tuberculozei cum ar fi pneumonia si
cancerul pulmonar.
3.DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL TUBERCULOZEI
I. Recoltarea produselor patologice

Principii generale de recoltare a sputei:

· Recoltarea se va face inaintea administrarii oricarui antituberculos sau


dupa o intrerupere de minimum 3 zile;

· Recolatarea se face sub supravegherea unui cadru medical instruit, in


camere special amenajate;

· Produsele vor fi recoltate in recipiente speciale,de preferat de unica


folosinta, transportate si inchise ermetic;

· Produsele vor fi trimise cat mai rapid la laborator. Daca transportul este
temporizat, produsele vor fi pastrate la frigerator.
Pacientul avand recipientul pentru sputa intra
in camera de recoltare si urmeaza urmatoarele
etape:
 Deschide prin desurubare recipientul de recoltare;
 Realizeaza 2-3 cicluri de inspir-expir profund;
 Tuseste si incearca sa mobilizeze secretia din bronsii;
 Colecteaza in recipientul de sputa aprox 5ml de sputa;
 Inchide recipientul prin insurubarea capacului;
 Ramane in camera de izolare pana la oprirea tusei.
Alte produse patologice utilizate pt examenul
bacteriologic, in functie de localizarea
tuberculozei:
1.Tuberculoza pulmonara

·sputa -spalatura bronsica;


-aerosolizare cu solutie hipertona;

·aspiratul traheobronsic recoltat prin bronhoscop sau fibrobronhoscop;

·spalatura gastrica se practica la pacientii care obisnuiesc sa inghita sputa


(sugari si copii mici);

·lichidul pleural;

·piese biopsice;

·piese operatorii;
2.Tuberculoza extrapulmonara:
·urina ;
·LCR;
·Lichid de ascita;
·Sange menstrual;
·Fragmente de tesut;

II. Transportul:
·Prompt;
·Conditii de securitate microbiologica;
III.PRELUCREAREA:
1.Examenul microbiologic:
Diagnostic de certitudine in TBC
Direct dupa coloratie -Ziefl-Nielsen sau auramina-
rodamina,prin culturi.
Efectuarea ex microscopic:
Frotituri care vor fi colorate prin metode diferentiale pt
evidentierea bacililor
acido-alcoolo-rezistenti
 Acido-alcool-rezistenta este o caracteristica tinctoriala
a micobacteriilor care inseamna nedecolorarea dupa
tratarea cu mixturi de acizi minerali si alcooli.
Etapele efectuarii unui frotiu de sputa:
1.Flacon purulent, se preleva cu ansa si se depune pe o lama
de microscop curata;
2.Etalarea:produsul patologic se etaleaza in strat subire si
uniform.L-2cm,l-1cm in mijlocul lamei;
3.Uscarea: la temperatura camerei sau pe o platina
incalzitoare;
4.Colorarea: Ziehl Neelsen sau coloratia cu fluorocromi
auraminarodamina.
Timpii efectuarii coloratiei Ziehl-Neelsen:
1.Se acopera lama cu fucsina Ziehl;
2.Se incalzeste lama trecand pe sub frotiu flacara unui bec
Bunsen sau a unei lampi cu spirt,operatiunea se repeta de
2 ori;
3.Se varsa fucsina si se spala frotiul sub jet slab de apa;
4.Decolorarea:se acopera lama cu amestec de acool acid
timp de 3 minute dupa care se spala si se scurge excesul
de lichid.
5.Recolorarea:se acopera lama cu solutie albastru de metilen
timp de 1 minut,se spala sub jet de apa si apoi se usuca.
Examenul microscopic:
Avantaje:
·Ieftin,rapid ,usor de efectuat;
·Diferentiaza bolnavii intens contagiosi de cei mai putin
contagiosi;
·Reprezinta un mijloc eficient de verificare a succesului
antibioterapiei.
Dezavantaje:
·Nu permite diferentierea de alte microbacterii
netuberculoase
·Nu ofera indicatii privind sensibilitarea la antibiotice
Scala de apreciere a concentratiei
bacteriene:
Numar BAAR/camp microscopic Rezultat
0 BAAR/ 100 campuri Negativ
1-3 BAAR/ 100 campuri Negativ-se repeta
4-9 BAAR/100 campuri Se comunica nr exact de BAAR
10-99 BAAR/ 100 campuri 1+
1-9 BAAR/ camp 2+
>10 BAAR/ camp 3+
IV.Cultivarea
Cultivarea pe medii speciale necesita pentru produsele provenite
din zone normal colonizate,un timp prealabil de decontaminare.

Decontaminarea este chimica si se bazeaza pe relativa rezistenta


a micobacteriilor la alcali.

Cultura este o metodă net superioară microscopiei în depistarea M.


tuberculosis.Ea poate fie factuată pe medii solide (Lowenstein-Jensen,
Middlebrook 7H10 sau 7H11) sau pe medii lichide (Youmans,
Dubos, Middlebrook 7H9) in cadrul unor sisteme automatizate
de incubare si citire(BACTEC,MB/BacT,MGIT).
• Micobacteriile tuberculoase fiind microorganisme de
crestere lenta necesita un timp lung de incubare.

• Un examen microbiologic de calitate presupune


insamantarea produselor patologice simultan pe mediu
solid si lichid.

• Mediul solid cel mai utilizat este Lowenstein Jensen.


• Pe mediul solid Mycobacterium tuberculosis creste lent si
eugonic,coloniile sunt de “R” rugoase, uscate,
conopidiforme, greu emulsionate si nepigmentate.
Cultura pe mediu solid:

Avantaje:
Sensibilitate mare
Timp scurt de mentinere la termostat

Dezavantaje:
Suprainfectarea, frecvent intalnita

Sistemul BACTEC 460 –detectia radiometrica a CO2 marcat cu carbon


radioactiv(14C)eliberat de micobacteriile aflate in faza de multimplicare
Avantaj:
Permite identificarea rapida a Mycobacterium tuberculosis
Testarea sensibilitatii la medicamente
Sistemul MB/BacT-detectia colorimetrica a micobacteriilor in faza de
multiplicare.
METODE NOI DE DIAGNOSTIC DE LABORATOR
IN TUBERCULOZA

Reactia lanturilor de polimeraza( Polimerase


Chain Reaction-PCR)

Prin PCR se realizeaza o amplificare de milioane de ori a


AND-ului. Secventele amplificate pot fi detectate cu
usurinta prin electroforeza. Prin aceasta metoda,
micobacteriile sunt separate de alte microorganism, dar,
PCR permite si o identificare a specie micobacteriene
implicate.
METODE NOI DE DIAGNOSTIC DE LABORATOR IN
TUBERCULOZA
Bioluminescenta

Este un fenomen care a fost observant ca fiind produs de bacterii ce traiesc in


simbioza cu alte organism. Detectia luminii produsa de bacterie a fost exploatata
pentru diagnosticul infectiilor bacteriene si ca un indicator al expresiei genelor.
In afara utilitatii clinice, testul poate fi utilizat pentru a determina rapid viabilitatea
celulelor si pentru a testa noile medicamente antituberculoase.

Avantajele acestei metode sunt timpul scurt necesar pentru interpretarea


rezultatelor, de aproximativ doua ore, posibilitatea utilizarii de sisteme automate
de citire. Se poate evalua un numar mare de probe la diferite concentratii ale
medicamentelor.
METODE NOI DE DIAGNOSTIC DE LABORATOR IN
TUBERCULOZA
Imunodiagnosticul tuberculozei
Reactiile serologice se bazeaza pe identificarea in sange a anticorpilor specifici
antigenelor bacteriene. Dupa ce bacteriile ajung in organism declanseaza, din
partea sistemului imun, un raspuns, in cadrul caruia, o etapa importanta este
reprezentata de producerea de anticorpi specifici. Datorita mecanismului de ,,
memorie celulara”, in sange, ramane un titru de anticorpi care poate fi ,,masurat”.
In present pot fi dozate trei tipuri de anticorpi, de tip imunoglobuline A, G si M.

Principalul impediment al reactiilor imunologice de identificare este existent


unor antigene comune care determina reactii incrucisate pentru mai multe
antigene, in absenta unor antigene specifice. Identificarea unor anticorpi specifici
ar insemna un real progress in identificarea rapida a Mycobacterium tuberculosis.
4.DIAGNOSTICUL INFECTIEI TB
Contactul organismului cu Mycobacterium
tuberculosis, determina aparitia deanticorpi
specifici
Persoanele infectate nu prezinta niciun semn
clinic sau radiologic de boala,insa este
demonstrat ca aprox 10% se vor imbolnavi de
tuberculoza
Tehnici de atestare a infectiei:
- Mantoux
- Heaf
- de curand,noi tehnici care constau in detectia
interferonului gamma,produs de limfocitele T activate
1.Metoda Mantoux
-cea mai raspindita metoda pentru diagnosticul infectiei cu
micobacterii
-testul atesta starea de hipersensibilitate intarziata de tip IV care
implica limfocitele T si este determinate de o infectie anterioara
cu bacilii tuberculozei
In Romania se utilizeaza
tehnica Mantoux care consta in
injectarea intradermica a
solutiei PPD-Standard,
putandu-se folosi pentru
injectare,mai multe tipuri de
tuberculina:cu bacilii
tuberculozei
Citirea rezultatului se face dupa 72 ore. Pentru citire este necesata o buna
iluminare a zonei examinate si se apreciaza tactil zona de infiltratie.Se masoara
diametrul maxim,pe directia transversal faxa de axul antebratului. Dimensiunea
obtinuta se noteaza in mm
Interpretarea testului:
Pentru ca reactia sa fie intepretata corect, trebuie
eliminate cauzele ce duc la reactii fals negative si
trebuie avute in considerare conditiile in care reactia
poate fi fals pozitiva.
-un procent de 50% de reactii fals negative poate fi
observant la pacientii gravi,cu tuberculoza diseminata
-cauzele principale a reactiilor fals pozitive sunt reactiile
incrucisate cu micobacterii
non-tuberculoase,vaccinarea BCG si utilizarea de BCG in
cancerul de vezica urinara
2.Metoda Heaf
-mai putin utilizata pentru diagnosticul infectiei
tuberculoase
-metoda este in uz in Marea Britanie si consta in punctionare
multipla cu ace avand lungimea de 1-2 mm(variind de la
copii la adulti)
-metoda a fost realizata in urma cu 50 ani,iar pentru testare
se utilizeaza o solutie antigenica speciala(o solutie diluata
de PPD-100.000 UI/ml)
-principalul rol este in screenining(atunci cand este testata o
populatie la care se presupune ca infectia este rara
-citirea rezultatului se realizeaza dupa 7 zile de la testare,iar
pentru interpretare se citeste numarul de pustule
Avantaje: Dezavantaje:
-poate fi realizat de -utilizeaza preparate
persoane mai putin concentrate
instruite -doza nu poate fi masurata
-nu este necesar un -necesita verificare cu
echipament sofisticat testul Mantoux
-este ieftin -dificil de interpretat
-inspira mai putina teama
pentru pacienti
-este bun pentru screening
Cauze de reactii fals negative:
A.Greseli de tehnica
-depozitarea necorespunzatoare a tuberculinei
- injectarea unei cantitati necorespunzatoare de
tuberculina
-pastrarea solutiei in seringa
-adm dupa un interval >2 ore de la deschiderea fiolei
-adm intr-o zona improprie(leziuni,tatuaje)
-injectarea subcutanata
-interpretarea incorecta
B.Factori ce tin de pacient:
-infectia cu HIV
-tuberculoza active
-imunosupresia
-infectii virale
-malnutritie
Testul IGRA
Achizitiile tehnologice moderne au permis realizarea unor noi teste
de diagnostic a infectiei tuberculozei(QuantiFERON-TB) ce se
bazeaza pe examinarea unei probe de sange si consta in detectia
interferonului gamma produs de limfocitele T circulante din
sange dupa stimularea cu antigene provenite de la
M.tuberculosis,celulele T specific(care ar trebui sa fie prezente
numai la personae infectate),reactioneaza la antigenele de
M.tuberculosis.

Testul are o sensibilitate superioara testarii la tuberculina,fiind


capabil sa detecteze chiar si o singura celula T efectoare

Deoarece necesita doar o proba de sange,recolatata de la pacient,si


poate fi efectuat in orice moment,testul are un potential
remarcabil.
5.TRATAMENT:
Tuberculoza este tratabila, dar nu se vindeca fara administrarea unui
tratament adecvat sub supraveghere medicala.

Orice persoana care are simptome sugestive pentru TBC trebuie sa se prezinte
de urgenta la medic,iar acesta stabileste diagnosticul dupa efectuarea unor
analize specifice. In primul rand se face un examen clinic, apoi examen din
sputa recoltata prin tuse, urmat de examen radiografic, care poate pune in
evidenta modificari la nivelul plamanilor.
Diagnosticul nu se pune numai pe baza radiografiei, ci este necesara
evidentierea bacilului Koch in sputa. Dupa diagnosticarea completa, medicul
specialist stabileste tratamentul care trebuie sa fie administrat o perioada de cel
putin 6 luni.