ATACUL VASCULAR

CEREBRAL
NEDELEA CONSTANTIN-CRISTIAN
POPA CIPRIAN
III C AMG
 Creierul este cel mai complex organ al corpului. Orice disfunctionalitate la
nivelul lui poate genera probleme destul de grave. Pentru o buna functionare
creierul are nevoie de un flux continuu de oxigen, glucoza si alte substante
nutritive, transportate prin sange.
Accidentul vascular cerebral apare in momentul in care se instaleaza o
tulburare grava a circulatiei cerebrale, ceea ce duce la infarctul miocardic
(moarte) al unei parti ai creierului. Cauza poate fi ruperea sau blocarea unuia
dintre vasele de sange ce aprovizioneaza creierul. In cateva minute, celulele
nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. Ca rezultat,
acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai
poate functiona adecvat.
Accidentul vascular cerebral mai este cunoscut si sub denumirea de apoplexie
sau sub denumirea mai simpla de atac, aceasta fiind preluarea din englezescul
stroke. Este preferabila totusi folosirea unor termeni mai exacti: ischemie
cerebrala, infarct cerebral sau hemoragie cerebrala.
Tipuri de accidente vasculare cerebrale
In functie de modul de producere, accidentele vasculare se
clasifica in:
Accidente vasculare ischemice care se produc atunci cand vasul
de sange este blocat, fie de un cheag dezvoltat la nivelul unei
artere ce iriga creierul, fie de un cheag ce poate sa migreze de
la nivelul inimii sau din oricare alta parte a corpului. Sunt cel
mai frecvent intalnite, afectand 75-85 % dintre pacientii cu AVC.
Accidente vasculare hermoragice care se produc atunci cand
un vas de sange se rupe, sangele se acumuleaza si exercita o
compresie asupra tesutului cerebral din jur. Acest tip de
accident cerebral este intalnit mai rar, in aproximativ 25-15 %
din cazuri.
Cauzele care determina aparitia accidentelor vasculare cerebrale:
1.AVC ischemic este cauzat de un cheag de sange care blocheaza circulatia sangvina a creierului.
Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care determina afectarea
circulatiei sangvine normale, cum ar fi:
- arteriscleroza (rigidizarea peretilor arterelor) este principala cauza a stenozarii si obstructiei
vaselor cerebrale. Arteroscleroza este cauzata de tensiunea arteriala crescuta, de diabetul zaharat si de
nivelul crescut al colesterolului din sange;
- anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardiaca artificiala, o valva cardiaca
reparata, o boala cardiaca valvulara precum prolapsul de valva mitrala sau stenoza (ingustarea)
orificiului valvular;
- fibrilatia atriala sau alte aritmii cardiace (ritmuri cardiace neregulate);
- infectia valvelor cardiace (endocardita)
- embolia vasculara;
- artrite;
- tulburari de coagulabilitate a sangelui;
- inflamatie a vaselor sangvine (vasculita);
- infarctul miocardic;
- traumatisme directe ale vaselor cervicale;
- unele interventii chirurgicale pot determina formarea unui cheag de sange, care poate migra si
provoca un AVC;
- tensiunea arteriala scazuta (hipertensiunea) duce la scaderea circulatiei sangvine la nivelul
creierului; ea poate fi determinata de o ingustare sau o afectare a arterelor, de infarctul miocardic, de o
pierdere masiva de sange sau de o infectie severa.
Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic

AVC hemoragic este cauzat de o sangerare in interiorul creierului

(numita hemoragie intracerebrala) sau in spatiul din jurul creierului
(numita hemoragie subarahnoidiana).
Cauzele care determina acest lucru ar putea fi:
•hipertensiunea arteriala este principala cauza;
•anevrismul cerebral: exista riscul ca vasul dilatat sa se rupa;
•inflamatia vaselor sangvine, care poate aparea in sifilis sau tuberculoza;
•malformatii vasculare;
•tulburari de coagulabilitate ale sangelui, precum hemofilia;
•traumatisme craniene si leziuni ale capului sau gatului care afecteaza vasele
•sangvine din aceste regiuni;
•iradierea terapeutica pentru cancere ale gatului sau creierului;
•angiopatia amiloidica cerebrala (o tulburare degenerativa a vaselor sangvine).
 Factori de risc AVC

A. Factori de risc care nu pot fi controlati:

- varsta - riscul de accident vascular cerebral creste odata cu varsta (riscul se
dubleaza cu fiecare decada de dupa 55 ani. Cel putin 66% din toate persoanele cu
AVC au varsta de 65 de ani sau mai mult);
- rasa – afro-americanii si hispanicii au un risc mai mare decat persoanele de alte
rase. In comparatie cu albii, afro-americanii tineri, atat femeile cat si barbatii, au
un risc de 2 -3 ori mai mare de a face un AVC ischemic si de a deceda din aceasta
cauza;
- sexul - accidentul vascular cerebral este mai frecvent la barbati decat la femei,
pana la varsta de 75 ani, dar dupa aceasta varsta femeile sunt mai afectate. La
toate varstele, mai multe femei decat barbati decedeaza din cauza unui AVC;
- predispozitia genetica si istoricul familiei - riscul de AVC este mai ridicat daca
cineva apropiat din familie (parinti, frati, surori) a suferit un accident vascular
cerebral sau un accident ischemic tranzitor;
- prezenta in trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident ischemic
tranzitor.
 Factori de risc AVC
B. Factori de risc care pot fi controlati:
- tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea) este cel de-al doilea factor de risc ca incidenta
dupa varsta
- diabetul zaharat - aproximativ un sfert din persoanele cu diabet decedeaza ca urmare a unui
AVC. Diabetul creste de 2 ori riscul de AVC din cauza afectarii circulatiei care apare in aceasta
boala.
- nivelul crescut de colesterol din sange poate duce la afectiuni ale arterelor coronare si la
infarct miocardic, care la randul lor determina lezarea musculaturii inimii (miocardului), iar
aceasta la randul ei poate determina cresterea riscului de AVC
- afectiuni ale arterelor coronare, care pot determina aparitia unui infarct miocardic si a unui
accident vascular cerebral
- alte afectiuni cardiace, precum fibrilatia atriala, endocardita, afectiuni ale valvelor cardiace,
foramen ovale patent sau cardiomiopatie
- consumul unor medicamente, cum sunt anticonceptionalele orale - in special la femeile care
fumeaza sau care au avut pana in prezent tulburari de coagulare - si anticoagulantele sau
corticosteroizii. Se pare ca la femeile aflate in menopauza, terapia de inlocuire hormonala are un
risc mic de accident vascular cerebral
- lipsa activitatii fizice
- obezitatea
- consumul crescut de alcool (mai mult de 5 pahare de alcool intr-o perioada scurta de timp) -
persoanele care consuma excesiv alcool, in special cele care au intoxicatii acute cu alcool (betii)
au un risc mare de AVC
- consumul de droguri.
 Simptome si semne ale accidentului
vascular cerebral
Prezenta simptomelor unui AVC impune un consult medical de
urgenta. Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral
includ debutul brusc al:
- starii de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei, a membrelor
superioare sau inferioare, de obicei pe o parte a corpului;
- tulburari de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere
neclara, incetosata, cu pete, vedere dubla sau pierderea vederii;
- confuzie, dificultati si tulburari de vorbire sau de intelegere a
cuvintelor celorlalti;
- tulburari de mers, ameteala, pierderea echilibrului sau a
coordonarii;
- dureri de cap severe.
 Simptomele datorate accidentului vascular cerebral
ischemic difera de cele ale celui hemoragic. Simptomele depind de
asemenea de localizarea cheagului sangvin sau a hemoragiei si de
extinderea regiunii afectate:
- simptomele AVC ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un
vas sangvin) apar de obicei in jumatatea corpului de partea opusa
zonei din creier in care este cheagul. De exemplu, un AVC in partea
dreapta a creierului da simptome in partea stanga a corpului;
- simptomele unui AVC hemoragic (cauzat de o sangerare in
creier) pot fi similare celor produse de AVC ischemic, dar se
deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescuta in creier,
cum ar fi dureri de cap severe, greturi si varsaturi, "intepenirea"
gatului, ameteli, convulsii, iritabilitate, confuzie si posibil
inconstienta.
 ASISTENTA DE URGENTA A AVC

• Sunati la 112, reprezinta o urgenta majora

• ABC de resuscitare la cei potentiali supravietuitori
• Stabilizarea cardio-pulmonara/hemodinamica
• GSC = Glasgow Coma Scale
• Anamneza/heteroanamneza
• Ex general si neurologic
• Tratamentul conditiilor agravante:
febra ,hipoglicemie,hipotensiune,deshidratare,insuficenta cardiaca,aritmie
cardiaca severa
• Preventia complicatiilor imediate(aspiratie,traumatisme)
• Tratament simptomatic(agitatii,varsaturi)
 ASISTENTA AVC LA SOSIREA IN SPITAL
• Eventual abordare multidisciplinara
• Diagnostic corect anatomic,etiologic,functional
• Tratament si recuperare precoce
• Ex. neurologic si de laborator
• Semnele neurologice pentru AVC
• AVC tip/localizare/cauza
• Oportunitatea trombolizei
• Boli asociate
• Necesita ex.general,pe aparate,neurologic
• Temperatura, echil. hidroelectrlitic/metabolic
• Ex CT , glicemie, HLG, ionograma, uree, creatinina, coagulograma, EKG
• Optional functia hepatica ,toxicologie, Rx pulmonar, LCR,a ngiografie
 TRATAMENT(1)
• Tratamentul adecvat de urgenta – dupa caz!
– Tromboliza(rtPA- activatorul recombinant tisular al
plasminogenului)
– Anticoagulante (heparina cu GM scazuta)
– Antiagregante (aspirina)
– Agenti neuroprotectori
– Tratamentul comorbiditatilor
– Tratament simptomatic si recuperator
 TRATAMENT(2)
• Tratamentul edemului cerebral/HIC
– Osmoterapie: solutii saline hipertone
– Chirurgie: ventriculostomie,decompresie
– Manitol i.v. 25-50 gr la 3-6 ore
– Tratament simptomatic al crizelor epileptice:
Thiopental i.v. in bolus sau alte convulsivante|(ex.
Diaxepam)
– Preventia complicatiilor(hidratare) si recuperarea
precoce