Sistemul muscular

-baietii-
 Introducere
• Privit in general, organismul omului este
alcatuit dintr-un complex de celule,
organe, sistme si aparate, care formeaza
un tot unitar.
• Organismul omenesc are in componenta
sa mai multe aparate cu diferite roluri
printre care si “aparatul de sustinere si
miscare” care cuprinde sistemele osos,
articular si musculos.
 Sistemul muscular
Sistemul muscular este alcatuit din aproximativ 600 de muschi scheletici,
dintre care circa 125 de perechi sunt deosebit de importanti, fiind implicati in
mentinerea pozitiei si in realizarea miscarilor de baza.
Muschii sunt de 3 tipuri : striati, netezi si striat de tip cardiac. Muschiul
cardiac intra in alcatuirea inimii, iar cei netezi formeaza organele interne (stomac,
intestine etc). Muschii striati sunt muschii scheletici, care se prind de oase.

Proprietatile muschilor scheletici :

-Contractilitatea – capacitatea muschiului de a dezvolta o tensiune intre capetele sale ;
-Excitabilitatea – proprietatea muschiului de a raspunde unui stimul ;
-Extensibilitatea – proprietatea muschiului de a se alungi pasiv sub actiunea unei forte
exterioare ;
-Elasticitatea – capacitatea de a se deforma sub actiunea unei forte si de a reveni pasiv
la forma de repaus, atunci cand forta a incetat sa actioneze ;
-Tonusul muscular – starea de tensiune permanenta

Muschii striati sunt impartiti in 2 categorii din punctul de vedere al profunzimii lor :
-Muschi superficiali – acestia sunt situati imediat sub piele, de aceea o deformeaza
cand se contracta ;
-Muschi profunzi – sunt situati sub stratul superficial, nu sunt vizibili decat in cadrul unei
interventii chirurgicale sau a unei rani profunde ;
Nomenclatura multora dintre muschii scheletici este legata de dimensiunile lor
(lungi, scurti), de numarul de tendoane cu care se prind de oase (biceps, triceps,
cvadriceps), de functia lor (flexor, aductor, extensor) si cel mai important, de regiunea
unde se afla, astfel :
Muschii capului
MUSCHII MASTICATORI
I) Muşchiul temporal: este cel mai puternic muşchi masticator, are forma unui
evantai şi este situat în fosa omonimă. La exterior este acoperit de fascia temporală.
II) Muşchiul maseter: prezintă o porţiune superficială şi una profundă, fibrele
cărora formează o încrucişare musculară. Muşchiul are aspectul unui patrulater şi este situat
pe faţa laterală a mandibulei. La exterior este acoperit de fascia maseterică.
III) Muşchiul pterigoidian lateral: este situate superior celui medial,fiind format
dintr-un fascicul superior sau sfenoidal şi unul inferior sau pterigoidian .
IV) Muşchiul pterigoidian medial: are formă patrulateră şi este aşezat pe faţa
internă a ramurii mandibulei.

MUSCHII MIMICII (PIELOSI)

I) Muşchii bolţii craniene
II) Muşchii din jurul conductului auditiv extern
III) Muşchii din jurul orbitei saumuşchii pleoapelor
IV) Muşchii din jurul orificiului nazal sau narinar
V) Muşchii din jurul orificiului bucal
Determină expresivitatea mimicii şi fizionomia.
Contribuie la prehensiunea(prinderea,imbucarea) alimentelor şi la masticaţie.
Prin contracţie modifică orificiile naturale ale feţei.
Participă la vorbire şi respiraţie.
 Muschii gatului

• Gatul, constituind partea anatomica ce face legatura

capului cu trunchiul, poseda muschi cu o structura,
topografie si actiune complicata.
• In aceasta regiune se afla muschi ce influenteaza
miscarile capului, mandibulei, osului hioid,
segmentul cervical al coloanei vertebrale si a
primelor doua coaste. In afara de aceasta, in
regiunea cervicala se afla muschi, ce modifica forma
si pozitia limbii, faringelui si laringelui.
MUSCHII SUPERFICIALI
I) Platisma: Are originea pe pielea din regiunea supraclaviculara si are rolul de
a cobora buzele (dispret, frica) deoarece o parte din fasciculele musculare se insera in
coltul gurii si pe marginea mandibulei, iar altele, partial, se prelungesc in muschiul
depresor al buzei inferioare si muschiul rizoriu.
II) Sternocleidomastoidian: Are originea pe stern si clavicula. Muschiul
strabate in diagonala regiunea antero-laterala a gatului si se insera pe apofiza
mastoidiana a osului temporal si pe partea laterala a liniei nucale superioare. In
momentul contractiei unilaterale inclina capul de aceeasi parte si il roteste spre partea
opusa; in contractia bilaterala este flexor al capului.

MUSCHI PROFUNZI
I) Scaleni: Au originea pe procesele transversale ale vertebrelor 3-7 pana pe
coasta I si II. Inclina coloana verticala de aceeasi parte si ridica toracele.
II) Prevertebrali: (toti sunt muschi flexori ai capului)
1)lung al capului: originea pe apofizele transverse ale vertebrelor 3-6
pana pe apofiza bazilara a occipitalului.
2)lung al gatului: originea pe corpurile primelor vertebre si ale
ultimelor vertebre cervicale pana pe tuberculul anterior al atlasului.
3)drept anterior al capului: originea pe masa laterala a atlasului pana
pe apofiza bazilara a osului occipital.
MUSCHII INSERATI PE OSUL HIOID

I) Suprahioidieni:
1)diagastric: are doua pantece unite printr-un tendon intermediar, pantecele
posterior isi are originea pe mastoida, iar cel anterior se prinde de mandibula, acest
muchi avand rolul de a cobori mandibula.
2)tilohioidian: pe procesul stiloid; ridica hioidul in timpul deglutitiei
3)milohioidian: pe corpul mandibulei; coboara mandibula asemeni
diagastricului.
4)geniohioidian: pe spina mentala a mandibulei; coboara mandibula si ridica
osul hioid.

II) Infrahioidieni:
1) sternotiroidian: originea pe fata posterioara a sternului si claviculei; coboara
osul hioid
2) tirohioidian: originea pe cartilagiul tiroid; coboara hioidul si ridica laringele
3) sternohioidian: originea pe manubriul sternal; coboara laringele
4) omohioidian: are doua pantece,cel inferior pe marginea superioara a
scapulei, iar cea superioara se prinde de hioid; coboara hioidul.
Muschii trunchiului
MUSCHII ABDOMENULUI
Abdomenul este partea corpului la om și la mamifere cuprinsă între pelvis și
torace. Funcțional, în interiorul abdomenului se află cea mai mare parte a organelor ce se
ocupă cu digestia și absorbția alimentelor. Sistemul digestiv este format din esofag,
stomac, duoden, jejun, ileon, colon și rect. Alte organe vitale aflate în cavitatea
abdominală sunt ficatul, rinichii, pancreasul și splina.
I) Drept abdominal
II) Oblic extern
III) Oblic intern
IV) Transvers abdominal piramidal
V) Patrat lombar
VI) Psoas.
Actiunile muschilor abdominali:
- la mentinerea echilibrului corpului
- la miscarea de flexie a trunchiului prin muschii drepti si oblici abdominali;
- la flexia laterala a trunchiului;
- asigura presiunea abdominala:
- formeaza o centura contractila, rolul principal revenind muschiului transvers;
- prin tonicitatea lor contribuie la fixarea organelor abdominale;
- cand se contracta activ, comprima organele abdominale si determina
”o presa abdominala” ce intervine in acte fiziologice precum: expiratia mictiunea,
defecatia, expulzia fatului.
MUSCHII SPATELUI SI CEFEI
I) Plan superficial:
1) Muschiul trapez
Origine: pe apofizele spinoase ale vertebrelor cervicale si toracale;
Insertie: pe clavicula, acromion si spina scapulei;
Actiune: - cand ia punct fix pe coloana ridica umarul;
- cand ia punct fix pe centura scapulara fibrele superioare inclina
capul de aceeasi parte, iar cele inferioare contribuie la catarare;

2) Muschiul marele dorsal

Origine: pe procesele spinoase ale ultimelor 6 vertebre toracale,ale vertebrelor
lombare si creasta sacrala;
Insertie: pe humerus
Actiune: - cand ia punct fix pe coloana coboara bratul si il roteste inauntru;
- cand ia punct fix pe humerus ridica toracele(catarare).
II) Plan profund:
1) Ridicator al scapulei
2) Romboid
3) Dintat posterior superior
4) Dintat posterior inferior
5) Splenius al capului si al gatului
6) Muschii jgheaburilor vertebrale
MUSCHII ANTEROLATERALI AI TORACELUI
I) Plan superficial:
1) Muschiul pectoral mare:
Origine: primele 6 cartilaje costale, teaca marelui abdominal;
Insertie: pe humerus (creasta marelui tubercul)
Actiune: - cand ia punct fix pe torace apropie bratul de torace;
- cand ia punct fix pe humerus intervine in catarare radicand toracele

2) Muschiul marele dintat:

Origine: pe primele 10 coaste.
Insertie: pe marginea interna a scapulei.
Actiune: - cand ia punct fix pe torace duce scapula inainte si in lateral
- cand ia punct fix pe scapula ridica coastele.

II) Plan profund:

1) Micul pectoral
2) Subclavicular;
3) Intercostali externi;
4) Intercostali interni.
 Muschii bratului

 Sunt impartiti in muschii regiunii

anterioare si muschii regiunii
posterioare.
 Muschii regiunii anterioare sunt inervati
de nervul musculocutan, iar muschii
regiunii posterioare a bratului sunt
inervati de nervul radial.
MUSCHII REGIUNII ANTERIOARE

I) Muschiul biceps brahial: isi are originea pe procesul coracoid printr-un

tendon comun cu muschiul coracobrahial (capul scurt al muschiului biceps) si pe
tuberculul supraglenoidian al scapulei (capul lung al bicepsului). Muschiul biceps este un
muschi flexor care datorita insertiei sale pe tuberozitatea radiala, este si supinator la
inceputul contractiei.
II) Muschiul coracobrahial: isi are originea la nivelul procesului coracoid si
este un muschi flexor si adductor al bratului.
III) Muschiul brahial: are originea pe marginile si fetele anterioare ale
humerusului. Acesta se insera pe tuberozitatea ulnei si este un muschi flexor al
antebratului si tensor al capsulei cotului.

MUSCHII REGIUNII POSTERIOARE

I) Muschiul triceps brahial: caracteristica lui este ca are trei capete de

origine: capul lung, capul medial si capul lateral. Capul lung are originea la nivelul
tuberculului infraglenoidal, capul lateral are originea la nivelul septului intermuscular
lateral iar capul medial are originea la nivelul septului intermuscular medial. Actiunea
muschiului triceps brahial este de extensie a bratului si antebratului si adductor al
bratului, prin intermediul capului lung.
II) Muschiul anconeu: are originea la nivelul epicondilului lateral si are actiune
de extensie a antebratului.
 In structura bratului exista
de asemenea si fascia
bratului.
 Aceasta are forma
cilindrica si acopera
muschii bratului.
 Este situata sub piele si se
continua proximal cu
fasciile muschilor pectoral
mare, infraspinos si deltoid
si cu fascia axilara.
 Fascia brahiala se insera
distal pe epicondilii
humerali si pe olecraniu si
apoi se continua inferior cu
fascia antebrahiala.
 Muschii membrelor inferioare
• Membrele inferioare au musculatura mult mai
dezvoltata si mai puternica decat membrele superioare.
• Aceasta este esentiala in locomotie si in ortostatism
(pozitia bipeda).
• Dupa asezarea lor topografica, muschii membrelor
inferioare se impart in:
muschi ai bazinului;
muschi ai coapsei;
muschi ai gambei;
muschi ai piciorului
MUSCHII BAZINULUI
I) Muschii intrinseci ai bazinului: formeaza diafragma pelviana (muschiul ridicator
anal, muschiul coccigian)
II) Muschii extrinseci ai bazinului: sunt muschi ai extremitatii libere a membrelor
inferioare. Ei isi au originea pe oasele bazinului si insertia pe extremitatea superioara a
femurului. Sunt muschi scurti, dar grosi si cu forta contractila mare.

MUSCHII FESIERI
I) Muschiul fesier mare: isi are originea pe coxal, sacru si pe ligamentul
sacrotuberos si se insereaza pe tractul iliotibial si pe linia de trifurcatie externa a liniei aspre a
femurului. Contribuie la extensia, adductia si rotatia laterala a coapsei.
II) Muschiul fesier mijlociu: isi are originea pe coaxal si pe creasta iliaca si se
insereaza pe fata laterala a trohanterului mare. Efectueaza abductia, extensia, rotatia laterala
si rotatia mediala a coapsei.
III) Muschiul fesier mic: isi are originea pe coaxal si se insereaza pe marginea
anterioara a trohanterului mare. Face abductia, extensia si rotatia mediala a coapsei.
IV) Muschiul obturator intern: isi are originea pe fata interna a circumferintei gaurii
obturate si a membranei obturatorii si se insereaza in fosa trohanterica. Este un rotator lateral
al coapsei.
V) Muschii gemeni (superior si inferior): primul isi are originea pe spina ischiatica,
iar cel de-al doilea pe tuberozitatea ischiatica. Tendoanele lor de insertie se unesc cu cele ale
obturatorului intern.
VI) Muschiul pastrat femural: isi are originea pe tuberozitatea ischiatica si si
insertia pe creasta trohanterica. Participa la rotatia laterala a coapsei.
VII) Muschiul obturator extern: isi are originea pe cadrul extern al gaurii obturate
si pe fata externa a membranei obturatoare. Se insereaza in fundul fosei trohanterice. Prin
actiunea lui este un rotator lateral al coapsei.
MUSCHII COAPSEI
I) Muschii anteriori: sunt reprezentati de muschiul cvadriceps, muschiul tensor al
fasciei, cu rol flexor al coapsei fata de bazin, rol abductor al coapsei si rol in fixarea
genunchiului aflat in extensie, precum si muschiul croitor, cel mai lung muschi al corpului, cu rol
in flexia coapsei fata de bazin si a gambei fata de coapsa.
II) Muschii mediali: sunt reprezentati de muschiul pectineu, cu rol in flexarea
coapsei la bazin, muschii adductori scurt si lung, cu rol in adductia si flexarea in interior a
coapsei, muschiul adductor mare, cel mai puternic muschi adductor al coapsei si extensor al
coapsei fata de bazin, si muschiul gracilis.
III) Muchii posteriori: sunt reprezentati de bicepsul femural, cu rol extensor al
coapsei fata de bazin, in fixarea si bascularea spre posterior a bazinului, precum siin flexarea
genunchiului, muschiul semitendinos, cu rol flexor al gambei pe coapsa si extensor al coapsei
pe bazin, precum si muschiul semimembranos, cu rol in flexarea articulatiei genunchiului.

MUCHII PICIORULUI
I) Muschiul extensor scurt al degetelor (sau muschiul pedios): isi are originea pe
fata superioara si laterala a calcaneului si se insereaza prin patru tendoane subtiri pe falangele
proximale ale primelor patru degete.
II) Muschii lombricali: sunt patru muschi mici care isi au originea pe tendoanele
flexorului lung al degetelor si insertia pe aponevroza dorsala a ultimelor patru degete.
III) Muschii interososi plantari: isi au originea pe metatarsienele al III-lea, al IV-lea
si al V-lea si se insereaza pe fata mediala a bazei falangelor proximale ale degetelor.
IV) Muschii interososi dorsali: sunt muschi bipenati si isi au originea pe ambele
oase metatarsiene care marginesc spatiul osos. Se insereaza pe baza falangelor proximale ale
degetelor II, III si IV.
 Antone Andrei
Danescu Bogdan
Dinica Teodor
Jiglaru Alexandru
Marienscu Andrei
Naniu Radu
Oprea Gabriel