Anda di halaman 1dari 40

INADMISIBILITATEA PROBELOR

IN PROCESUL PENAL

22 FEBRUARIE 2018
CARE PROBE SUNT ADMISIBILE
POTRIVIT

LEGII PROCESUAL PENALE


Sînt admisibile

probele
 pertinente,
 concludente
 şi utile
administrate în conformitate cu prezentul cod.
(art.95 alin.1 C.pr.pen. RM)
CARE PARTICIPANȚI AI PROCESULUI PENAL
SUNT
ÎN DREPT A DISPUNE ASUPRA
ADMISIBILITĂȚII / INADMISIBILIȚII DATELOR
ÎN CALITATE DE PROBE
Chestiunea (?) admisibilităţii

datelor în calitate de probe este


decisă de
organul de urmărire penală, din oficiu sau la cererea
părţilor,
ori, după caz, de instanţa de judecată.
(art.95 alin.2 CPP RM)
Instanţa de judecată este obligată să motiveze în hotărîre
admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor
administrate.
(art.101 alin.4 CPP)
CARE AR FI CONSECINȚELE

INADMISIBILITĂȚII PROBELOR
datele neadmise ca probe
 se exclud din dosar,
 nu pot fi prezentate în instanţa de judecată şi
 nu pot fi puse la baza sentinţei sau a altor hotărîri judecătoreşti
(art.94 alin.1 C.pr.pen. RM)
Partea descriptivă a sentinţei de condamnare trebuie să
cuprindă:
….probele pe care se întemeiază concluziile instanţei de
judecată şi motivele pentru care instanţa a respins alte probe;
(art.394 alin.1 pct.2 CPP)
Care sânt atribuțiile procurorului în caz
de

constatare a inadmisibilității probelor


artribuțiile procurorului privind inadmisibilitatea probelor

În cadrul urmăririi penale, procurorul,


.....verifică calitatea probelor administrate, (art.52 alin.1 pct.6 CPP)
.....decide excluderea din dosar a probelor obţinute conform prevederilor art.94
alin.1 C.pr.pen. RM (art.52 alin.1 pct.3 C.pr.pen.)
Ex: nu poate fi audiată în calitate de martor, persoana în privinţa căreia există o
bănuială rezonabilă că a săvîrşit infracţiunea.(art.63 alin.7 CPP) Declaraţiile martorului
urmează a fi excluse din dosar, prin ordonanţa procurorului.
artribuțiile procurorului
artribuțiile procurorului privind
privind inadmisibilitatea
inadmisibilitatea probelor
probelor

Materialele şi cauzele penale repartizate unui procuror pot fi retrase şi


transmise altui procuror în cazul:
… constatării, din oficiu sau la plîngere, a unei încălcări grave a drepturilor
persoanelor participante la procesul penal sau admiterii unor omisiuni
ireparabile în procesul de administrare a probelor. (art.53 alin.3 lit.d) CPP)

Dacă procurorul constată probe obţinute contrar prevederilor prezentului


cod şi cu încălcarea drepturilor bănuitului, învinuitului, prin ordonanţă
motivată, exclude aceste probe din materialele dosarului. (art.290 alin.1
CPP)

Probele excluse din dosar se păstrează în condiţiile art.211 alin.(2) CPP.


În care cazuri probele
 se exclud din dosar,
 nu pot fi prezentate în instanţa de judecată
 şi nu pot fi puse la baza sentinţei sau a altor
hotărîri judecătoreşti
Probele sunt inadmisibile, dacă au fost obținute:
1) prin aplicarea violenţei, ameninţărilor sau a altor mijloace de constrîngere, prin violarea drepturilor şi
libertăţilor persoanei;
2) prin încălcarea dreptului la apărare al bănuitului, învinuitului, inculpatului, părţii vătămate,
martorului;
3) prin încălcarea dreptului la interpret, traducător al participanţilor la proces;
4) de o persoană care nu are dreptul să efectueze acţiuni procesuale în cauza penală;
5) de o persoană care evident ştie că intră sub incidenţa de recuzare;

6) dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în şedinţa de judecată;


7) prin utilizarea metodelor ce contravin prevederilor ştiinţifice;
8) cu încălcări esenţiale de către organul de urmărire penală a dispoziţiilor prezentului cod;
9) fără a fi cercetate, în modul stabilit, în şedinţa de judecată;
10) de la o persoană care nu poate recunoaşte documentul sau obiectul respectiv, nu poate confirma
veridicitatea, provenienţa lui sau circumstanţele primirii acestuia;
11) prin provocarea, facilitarea sau încurajarea persoanei la savîrşirea infracţiunii;
12) prin promisiunea sau acordarea unui avantaj nepermis de lege.
...prin aplicarea violenţei, ameninţărilor sau a altor mijloace de
constrîngere, prin violarea drepturilor şi libertăţilor persoanei
 În cauza Levinţa c. Moldovei, CtEDO a constatat că declaraţiile au fost
obţinute cu încălcarea art.3 CEDO, reiterând regula excluderii totale a
probelor.
 CtEDO conchide că, independent de impactul declaraţiilor obţinute în urma
torturii asupra rezultatului procesului penal împotriva reclamantului,
recurgerea la asemenea elemente probante a conferit un caracter
inechitabil întregului proces ... (Harutyunyan v Armenia)
 Pentru Curte, nici protecția vieții umane, nicio condamnare penală nu pot fi
asigurate cu prețul punerii în pericol a protecției dreptului absolut de a nu se
aplica rele tratamente interzise de art. 3. În caz contrar, am sacrifica aceste
valori și am discredita administrarea justiției.
(Jalloh c Germaniei, Gafgen c Germaniei, Turbylev c Rusiei )
...încălcarea dreptului la apărare al bănuitului, învinuitului,
inculpatului, părţii vătămate, martorului
 Reclamantul a fost personal afectat prin restricţiile impuse posibilităţii de a
avea acces la un avocat, deoarece declaraţia pe care a făcut-o la poliţie a
servit ca temei pentru condamnarea sa....
(CtEDO, Salduz c Turciei )
 Persoanele audiate de către poliție, altele decât persoanele bănuite,
trebuie asistate de către un avocat în cazul în care pe parcursul interogării
ele au devenit persoane bănuite de comiterea unei infracțiuni.
(CtEDO, Alexandr Zaichenko c. Russia).
 Drepturile de apărare vor fi, în principiu, iremediabil prejudiciate dacă
declarațiile incriminatoare date pe durata interogării de către poliție, în
lipsa accesului la un avocat, sunt folosite pentru a obține o condamnare.
(CtEDO, Borg c Maltei)
...prin încălcarea dreptului la interpret, traducător al
participanţilor la proces
…. „dreptul prevăzut la § 3 lit. e) la asistenţă gratuită din partea unui interpret este dreptul la
asistenţă gratuită din partea unui interpret pentru traducerea sau interpretarea tuturor
documentelor și declarațiilor din cadrul procedurilor îndreptate împotriva lui pe care este
necesar să le înțeleagă pentru a beneficia de un proces echitabil” (Luedicke, Belkacem şi
Koç împotriva Germaniei, hot. 28. 11. 1978, pct. 48; Husain împotriva Italiei, cererea nr.
18913/03, decizia 24.02. 2005).
Dreptul unui acuzat la interpret, nu se referă numai la declarațiile orale în ședința de
judecată, ci și la înscrisurile anexate la dosar, atât la urmărirea penală cât și în
instanța de judecată (Kamasinski c Austriei; Diallo c Suediei)
(Actele procedurale ale organului de urmărire penală şi cele ale instanţei de judecată
se înmînează bănuitului, învinuitului, inculpatului, fiind traduse în limba lui maternă
sau în limba pe care acesta o cunoaşte, în modul stabilit de prezentul cod.
(art.16 alin.4 CPP)
...de o persoană care nu are dreptul să efectueze acţiuni
procesuale în cauza penală

CtEDO a fost de acord cu


hotărarea instanţei naţionale şi a conchis că admiterea ca probe a înregistrărilor
obţinute de jurnalist nu a dus la inechitatea procedurilor şi că nu există vreo
aparenţă a încălcării art.6 CEDO în această privinţă.
(Shannon c. Marii Britanii)

Decizie nr.7 din 26.02.2016 de inadmisibilitate a sesizării nr. 10g/2016


privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 1 alin. (2) şi
articolului 4 alin. (4) din Legea nr. 333 din 10 noiembrie 2006 cu
privire la statutul ofiţerului de urmărire penală.
...de o persoană care evident ştie că intră sub
incidenţa de recuzare

 În cauza Ferrantelli şi Santangelo c. Italia, CtEDO a stabilit o încălcare a


art. 6, deoarece preşedintele unei curţi de apel a participat la condamnarea
co-acuzatului în cadrul unui alt proces. Ultimul conţinea numeroase
informaţii despre reclamanţi şi rolul lor respectiv în timpul acţiunii criminale.
În plus, hotărarea pronunţată de curtea de apel şi care condamna
persoanele interesate conţinea citate abundente din decizia referitoare la
coacuzaţii petiţionarilor. CtEDO consideră aceste circumstanţe suficiente
pentru a considera că temerile reclamanţilor faţă de imparţialitatea curţii de
apel sunt justificate în mod obiectiv.
 Aparteneţa judecătorului la francmasonerie, împreună cu directorul societăţii
pârâte, nu reţine parţialitatea tribunalului (Cauza Kiiskinen c Finlanda)
...dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în şedinţa
de judecată

Nu pot servi ca mijloace de probă datele comunicate de persoană dacă


aceasta nu poate arăta sursa informaţiilor sale.
(art.102 alin.2 CPP)

Datele comunicate de bănuit, învinuit, inculpat nu pot servi ca probe


dacă ele se bazează pe informaţii a căror sursă nu este cunoscută. Dacă
declaraţiile bănuitului, învinuitului, inculpatului se bazează pe spusele altor
persoane, este necesar ca şi aceste persoane să fie audiate.
(art.103 alin.4 CPP)
...dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în
şedinţa de judecată
CtEDO a acceptat că nedivulgarea identităţii martorilor poate fi justificată din
considerente de securitate a martorilor. Este însă inacceptabil ca o condamnare să se
bazeze exclusiv, sau într-o măsură decisivă, pe declaraţiile martorilor anonimi.
(Doorson v. Netherlands, hot.26.03.1996)

În hotărarea Georgios Papageorgiou c. Greciei, .§§ 30-40, CtEDO a constatat violarea


art.6, § 1 și 3 (d) din Convenție, deoarece la nici o etapă a procedurilor, instanţele
de judecată care au examinat cauza nu au putut examina extrase din log file-
ul computerului central al băncii sau originalele cecurilor sau să verifice dacă
copiile care le- au fost prezentate corespundeau originalelor. Condamnarea
reclamantului pentru escrocherie s-a bazat într-o mare măsură pe fotocopiile
cecurilor respective.
...prin utilizarea metodelor ce contravin prevederilor ştiinţifice

Raportul de expertiză trebuie să conțină:


j) caracteristica succintă a dispozitivelor şi a materialelor utilizate,
regimul procesului de fixare şi imprimare. Pentru mijloacele tehnice
şi programele soft se indică tipul, modelul, producătorul, denumirea
şi versiunea programului soft utilizat, programul de obţinere şi
imprimare a imaginilor.
(art.151 alin.3 CPP)

În cazul în care raportul expertului nu este clar sau are unele deficienţe, pentru
înlăturarea cărora nu sînt necesare investigaţii suplimentare, ori a apărut
necesitatea de a preciza metodele aplicate de către expert sau unele noţiuni,
organul de urmărire penală este în drept să audieze expertul, conform
prevederilor art.105-109.
Ce înțelegem prin încălcare esenţială a
dispoziţiilor

CPP la administrarea probelor


încălcare esenţială a dispoziţiilor CPP la
administrarea probelor

 Constituie încălcare esenţială a dispoziţiilor prezentului


cod, la administrarea probelor, violarea drepturilor şi
libertăţilor constituţionale ale persoanei sau a
prevederilor legii procesuale penale prin privarea
participanţilor la proces de aceste drepturi sau prin
îngrădirea drepturilor garantate, fapt care a influenţat
sau a putut influenţa autenticitatea informaţiei obţinute,
a documentului sau a obiectului.
(art.94 alin.2 CPP)
....cu încălcări esenţiale de către organul de urmărire
penală a dispoziţiilor prezentului cod
Suntem în prezenta violării art. 6 (2) când învinuitul este plasat sub obligaţia de a da
declaraţii care pot determina o auto-incriminare în acelaşi proces, sau în alt proces,
indiferent dacă acestea sunt legate. (Saunders v. UK )

CtEDO a stabilit că permiterea utilizării în cadrul procesului reclamantului a elementelor


(drogurilor) obţinute în rezultatul administrării forţate a vomitivelor a încălcat dreptul
reclamantului de a nu contribui la propria incriminare şi, deci, a conferit un caracter
inechitabil întregului proces. (Jalloh v Germania)

Obținerea declarațiilor cu ajutorul unei persoanei cu care reclamantul a împărțit celula


cîteva săptămîni a afectat dreptul de a nu se autoincrimina. (Allan v Regatul Unit)
....cu încălcări esenţiale de către organul de urmărire penală
a dispoziţiilor prezentului cod
Încălcarea regulilor privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei
constituie încălcare esenţială a legii procesual-penale, care atrage nulitatea probelor
administrate la urmărirea penală de către organul de urmărire penală sau de către
procuror nemijlocit. În cazul în care se ridică excepţie de nulitate numai în privinţa
organului de urmărire penală, actele procurorului se consideră valabile privind sesizarea
instanţei şi a probelor administrate în instanţă.
Plenul reţine că încălcarea normelor juridice privind competenţa după materie sau calitatea
persoanei la urmărirea penală nu poate genera nulitatea tuturor actelor cauzei penale.
Astfel, actele: de sesizare a organului de urmărire penală (art.262-264 CPP); de începere a
urmăririi penale şi cele care s-au efectuat în temeiul art. 254, 257 alin. (2) CPP se vor
considera legale.
(Decizia Plenul Colegiului penal CSJ din 07.05 2013, dosarul nr. 4-1ril-1/2013 )
...fără a fi cercetate, în modul stabilit, în şedinţa de judecată

 Instanţa de judecată este obligată să pună la baza hotărîrii sale


numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părţile în
egală măsură.
(art.101 alin.4 CPP)
 Dacă sentința se bazează în mod exclusiv pe declarațiile martorilor care păstrează
tăcerea și nu pot fi supuși audierii de către acuzat, atunci volens-nolens este
constatată violarea art.6. În hot. (Craxi v. Italy) CtEDO a constatat violarea
dreptului la un proces echitabil, deoarece instanța națională a bus la baza
sentinței de condamnare în exclusivitate declarațiile coinculpaților de la urmărirea
penală, care în judecată au refuzat să facă declarații.
 În opinia Curții, posibilitatea de contestare a declarației în discuție prin
furnizarea de probe sau prin citarea de martori nu era aptă să
compenseze faptul că reclamantului nu i s-a oferit la nicio etapă a
procedurilor posibilitatea de a testa sinceritatea și credibilitatea
...fără a fi cercetate, în modul stabilit, în şedinţa de
judecată
 Sentinţa de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri sau, în mod
exclusiv ori în principal, pe declaraţiile martorilor depuse în timpul
urmăririi penale şi citite în instanţa de judecată în absenţa lor.

(art.389 alin.2 CPP)


 Nu se admite reproducerea în şedinţa de judecată a înregistrării audio
sau video fără a se da citire în prealabil declaraţiilor consemnate în
procesul-verbal respectiv. (art.371 alin.2 CPP)
 În hot. CtEDO (Unterpertinger v. Austria) Curtea a constatat violarea art.6(3)d prin
neaudierea martorilor în instanţa de judecată, din cauza refuzului acestora de a
da declaraţii (fiind membri ai familiei reclamantului) deoarece declaraţiile
martorului erau probele principale pe care se baza acuzarea, iar reclamantul nu
putea obţine audierea lor. (Mitcus c. Letoniei, Rachadad c Franței)
...fără a fi cercetate, în modul stabilit, în şedinţa
de judecată
 Instanţa de apel nu este în drept să pronunţe o hotărîre de condamnare,
bazîndu-se exclusiv pe dosarul din prima instanţă, care conţine
depoziţiile martorilor şi declaraţiile inculpatului, acelaşi dosar, în
temeiul căruia fusese achitat în primă instanţă. Instanţa de apel
urmează să procedeze la o nouă audiere atît a inculpatului, cît şi a
anumitor martori ai acuzării solicitaţi de părţi (hot. CtEDO Popovici c
Moldovei 27. 10. 2007, §72, Dănila c. României 08. 03. 2007, §62-63; Lazu c.
Moldovei, 05.07.2016).
 Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care depoziţiile lor
constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod
substanţial condamnarea învinuitului (hot. CtEDO Spînu c. României 29. 04.
2008, §60).
...de la o persoană care nu poate recunoaşte documentul sau
obiectul respectiv, nu poate confirma veridicitatea, provenienţa
lui sau circumstanţele primirii acestuia

 Sancţiunea în cazuză, de inadmisibilitate a probei, are drept


scop protejarea acuzatului de eventualele declaraţii
“fabricate” şi garantează respectarea principiului ca nici o
persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală
 Condamnarea persoanei în baza declaraţiilor obţinute de la
o persoană care nu recunoaşte documentul sau obiectul
respectiv, ar contraveni garanţiei de proces echitabil
...prin provocarea, facilitarea sau încurajarea persoanei la
savîrşirea infracţiunii
Jurisprudenţa constantă a CtEDO reţine existenţa provocării la acte de corupere, dacă sunt
întrunite următoarele condiţii cumulative: -
 acţiunea presupusă ca act de corupere tinde să fie probată prin solicitarea care provine de la o
persoană ce avea sarcina să descopere infracţiunea sau cînd există o determinare directă la
comiterea unui act de corupere din partea unui denunţător;
 lipsesc indici obiectivi că fapta ar fi fost savîrşită fără această intervenţie (în special, nu au fost
realizate acte de pregătire, ba mai mult ca atît, persoana nu a fost dispusă să comită acte de
corupere înainte de contactul cu agenţii statului sau, după caz, cu persoane private care
acţionează sub supravegherea agenţilor statului);
 nu există suspiciuni obiective că persoana ar fi implicată în acte de corupţie înainte de
implicarea agenţilor statului sau, după caz, a persoanelor private care acţionează sub
supravegherea agenţilor statului.
(hot. Teixeira de Castro c Portugaliei; Ramanauskas c Lituaniei; Khudobin c Rusiei; Morari c.
Moldovei, Pareniuc c. Moldovei, Sandu c. Moldovei)
...prin provocarea, facilitarea sau încurajarea persoanei la
savîrşirea infracţiunii
Incitarea la comiterea unei infracțiuni are loc atunci când agenții statului nu au un
comportament pasiv, ci incită o persoană la comiterea unei infracţiuni, care altfel nu
ar fi comis-o. Potrivit CEDO, nu reprezintă un comportament pasiv:
 preluarea inițiativei de a contacta reclamantul;
 propunerea repetată în pofida refuzului inițial;
 încurajarea insistentă;
 promisiunea unui câștig financiar de genul măririi prețului peste media de pe
piață;
 apelarea la compasiunea reclamantului.
CEDO a stabilit că, în cazul unei alegații rezonabile de provocare, sarcina probării
faptului că provocarea nu a avut loc, revine autorităţilor.
...prin promisiunea sau acordarea unui avantaj
nepermis de lege

Nu pot fi admise ca probă, declaraţiile unui martor care are


un interes în prezentarea părtinitoare a stării de fapt şi de
drept, prin relevarea denaturată a unor împrejurări, datorită
faptului că i s-a promis sau acordat unele avantaje
nepermise de lege.
În care cazuri datele administrate cu
încălcările menţionate în art.94 alin.(1)
CPP pot fi utilizate ca probe
datele administrate cu încălcările menţionate în
art.94 alin.1 CPP (probele inadmisibile)

pot fi utilizate ca probe


care confirmă faptul încălcărilor respective şi
vinovăţia persoanelor care le-au admis.
(art.94 alin. 3 CPP)
Care ar putea fi consecințele favorabile pentru
persoana condamnată dacă se constată
violarea drepturilor și libertăților fundamentale în
procesul de administrare a probelor
(4) Dacă, în cursul urmăririi penale sau judecării cauzei, s-au
constatat încălcări care au afectat grav drepturile inculpatului ce
derivă din calitatea procesuală a inculpatului, instanţa examinează
posibilitatea reducerii pedepsei inculpatului drept compensare
pentru aceste încălcări.

(5) În cazul constatării încălcării drepturilor privind condiţiile de


detenţie, garantate de art.3 din 
Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor funda
mentale
, conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului,
reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de
închisoare pentru o zi de arest preventiv.

(6) În cazul în care condamnatul s-a aflat în arest preventiv, în


condiţiile specificate la alin.(5), nu mai puţin de 3 luni pînă la
numirea cauzei spre judecare, la stabilirea, în calitate de pedeapsă
principală, a muncii neremunerate în folosul comunităţii, a amenzii
Inadmisibilitatea probelor în jurisprudența CtEDO

În jurisprudența CtEDO nu se face apreciere inadmisibiliții probelor.


 Pentru condamnarea la CtEDO este importantă constatarea violării drepturilor și
libertăților prevăzute în Convenție.
 Potrivit CEDO, nu pot fi folosite:
probele obținute prin rele tratamente asupra acuzatului sau martorilor;
mărturisirea făcuta la primul interogatoriu la poliție, în lipsa avocatului;
probele obținute ca urmare a provocării din partea poliției.
 Instanța de judecată, în toate cazurile, apreciază proba obținută ilegal în coroborare
cu alte probe din dosar cauzei. În cazul în care, la baza sentinței, în afară de
probele "viciate" sunt indicate și alte probe, atunci încălcarea art. 6 CEDO nu se
reține.
C o n c l u z i i
În cauza Doorson c. Țărilor de Jos a fost formulat criteriul "o măsură
decisivă", potrivit căreia utilizarea probelor obținute cu încălcarea legii,
atrage după sine recunoașterea

încălcării dreptului reclamantului la un proces echitabil

numai în cazul în care acestea

"singurele sau într-o măsură decisivă" au întemeiat o soluție de


condamnare.
Concluzii

Potrivit Jurisprudenţei CtEDO admisibilitatea probelor este o chestiune care ţine,


În primul rand, de reglementarea de către legislaţia naţională şi, ca regulă generală, ţine
de competenţa instanţelor naţionale să aprecieze probele care le sunt prezentate.
Potrivit HP CSJ nr. 3 din 09.06.2014 Cu privire la aplicareade către instanţele
judecătoreşti a unor prevederi ale Convenţiei Europene pentru apărarea drepturilor
omului şi a libertăţilor fundamentale, CSJ a notat, că probele nu sunt admisibile în
cauză, atît în cazul cînd ele sunt obţinute:
- cu încălcarea procedurală a legislaţiei Republicii Moldova, cît şi în cazul
- cînd ele au fost obţinute cu încălcarea CEDO în interpretarea Curţii Europene.
Concluzii
Modul de colectare a probelor, prevăzut de dreptul național, trebuie să respecte
drepturile fundamentale prevăzute de CEDO:
 dreptul la demnitate,
 dreptul la libertate și siguranță,
 dreptul la viață privată,
 dreptul la secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice,
 dreptul la inviolabilitatea domiciliului,
 dreptul la apărare.
Încălcarea acestor drepturi în procesul adunării probelor poate duce la
recunoașterea de către Curtea Europeană a încălcării dreptului
la un proces echitabil
Concluzii
Atunci când are loc încălcarea altor articole CEDO, folosirea informației
obținute ilegal în calitate de probe este admisibilă, dacă acuzatul a avut
posibilitatea de a contesta conținutul acestor informații în instanța de
judecată. Echitatea procesului nu a este încălcată.

Această lucru nu se aplică la în cazul în care acuzatul oferă declarații sub


constrângere. În acest caz, instanța de judecată reține violarea art. 6 CEDO.