TEZĂ DE ABILITARE

PREDICȚIA PREECLAMPSIEI

Prof. Univ. Dr. Anca-Daniela

STĂNESCU
CUPRINSUL TEZEI
• I. SECȚIUNEA I: REALIZĂRI PROFESIONALE, ACADEMICE ȘI ȘTIINȚIFICE

• I.1 Realizări științifice

• I.2 Preeclampsia
• I.3 Predicția preeclampsieiI.
• I.4 Studiul personal al preeclampsiei
• II. SECȚIUNEA a-II-a: PLANURI DE EVOLUȚIE ȘI DEZVOLTARE A CARIEREI
• II. 1 Planuri de dezvoltare profesională și academică
• II. 2 Direcții și perspective de cercetare viitoare

• III.SECȚIUNEA a-III-a: BIBLIOGRAFIE

SECȚIUNEA I- REALIZĂRI PROFESIONALE,
ACADEMICE ȘI ȘTIINȚIFICE
I.1 REALIZĂRI ȘTIINȚIFICE

• Teza de doctorat:
• - “Valoarea comparativă a metodelor de investigație
în diagnosticul precoce și prognosticul HTA induse
de sarcină”, susținută în data de 24.06.2003, titlul
științific de Doctor în Medicină a fost conferit în
baza Ordinului Ministrului Educatiei și Cercetarii
Nr.3876/19.05.2004.
I.1 REALIZĂRI ȘTIINȚIFICE

- 12 carti ( tratate, monografii, manuale- autor, coautor)

• - 9 articole în extenso în reviste cotate ISI Thomson Reuters
• 6 articole în reviste cu factor de impact sub 1,
• 2 articole cu factor de impact peste 1 si
• 1 articol cu factor de impact peste 2;
• - 13 articole în extenso în reviste şi volumele unor manifestări
ştiinţifice indexate BDI
• - 37 articole ISSN/ISBN
• - 22 citari in reviste ISI/BDI

• Indice HIRSCH=2
I.1 REALIZĂRI ȘTIINȚIFICE

• PROIECTE DE CERCETARE

• 6 proiecte/granturi de cercetare, obținute prin

competiție națională
• - director de proiect într-un grant de cercetare
• 5 proiecte-membru al echipei de implementare
 STUDIUL PERSONAL AL PREECLAMPSIEI
Preocuparea proprie pentru predicția preeclampsiei a debutat cu lucrarea de
doctorat “Valoarea comparativă a metodelor de investigație în diagnosticul precoce si
prognosticul HTA induse de sarcină”.

Interesul pentru patologia hipertensivă la gravide a fost susţinut de-a

lungul timpului prin publicații științifice reprezentate de articolele:
„Teste paraclinice predictive în preeclampsie”, Anca Daniela Stănescu,
Liana Pleş. Revista Infomedica, Nr.1, ianuarie 2003, pag.26-30
„Valoarea comparativă a tensiunii arteriale medii și a roll-over testului în
predicția preeclamsiei” Anca Stănescu, Liana Pleș. Revista Med. Chir. Soc. Med. Naț.
Iași 2004-Vol. 108, nr. 3, supliment 1. (BDI)
„Reconsiderarea testului la angiotensina II în predicţia preeclampsiei”. Anca
Stănescu, M Poenaru, N Crişan.”Revista de Obstetrică şi Ginecologie” nr. 3,vol LIII,
2005.
-prin colaborarea cu clinica de Obstetrică din Essen, parteneriat prin care am
realizat articolul
„Maternal serum copeptin, MR- proANP and procalcitonin levels at 11-13 weeks
gestation in the prediction of preeclampsia, Archives of Gynecology and Obstetrics,
Cahit Birdir, Katharina Janssen, Anca Daniela Stănescu, Antje Enekwe, Sabine
Kasimir-Bauer, Alexandra Gellhaus, Rainer Kimmig, et al , s
 TEZA DE DOCTORAT
Obiectivele studiului au fost :
identificarea valorii predictive a testului de sensibilitate la angiotensină II în dezvoltarea
preeclampsiei;
• determinarea valorii predictive a calciuriei în apariţia manifestărilor clinice ale preeclampsiei;
• evaluarea TAM ca marker precoce al instalării ulterioare a preeclampsiei;
• aprecierea valorii predictive a testului poziţional (roll-over test) în dezvoltarea preeclampsiei;
• stabilirea valorii prognostice fetale a dozării serice a acidului uric în preeclampsie;
• comparaţia testelor enumerate mai sus din punctul de vedere al valorii predictive şi
prognostice în preeclampsie.
Material și metodă
Lucrarea a fost un studiu clinic prospectiv efectuat pe două loturi de 96 şi respectiv 2688 gravide.
Primul lot a cuprins 96 de gravide cu factori de risc hipertensiv.
CONCLUZIILE TEZEI DE DOCTORAT
• Testele utilizate în studiul au fost următoarele:
• testul de sensibilitate la AII, calciuria, TAM, testul
postural şi valoarea serică a uricemiei.
• Testul la AII prezintă o valoare predictiv pozitivă mai
bună în săptămânile 26-28 faţă de testarea din prima
etapă (59,18% faţă de 40%), intre 18-20 săptămani.
 CONCLUZIILE TEZEI DE DOCTORAT

• Deşi valoarea predictivă pozitivă este bună testul la AII nu

îndeplineşte condiţiile unui test screening pentru preeclampsie
datorită invazivităţii, duratei mari de execuţie, necesităţii unui
personal specializat, costului ridicat şi acceptabilităţii reduse de
către paciente.
• În afara unei valori predictiv pozitive precoce excelente, calciuria
mai prezintă şi o foarte bună corelaţie cu forma clinică a bolii.
Studiul nostru demonstează un risc de 8,5 de a dezvolta o formă
severă a bolii, la gravidele cu calciurie sub 100 mg/24 ore.
CONCLUZIILE TEZEI DE DOCTORAT
• În pofida rezultatelor predictive excelente, calciuria nu poate fi
recomandată ca test screening pentru preeclmapsie datorită
necesităţii unei infrastructuri adecvate, a costului ridicat şi a
dificultăţii de efectuare.
• Uricemia nu prezintă valoare predictivă precoce pentru
dezvoltarea preeclampsiei.
• Studiul a demonstrat insa o valoare prognostică excelentă in
ceea ce priveste severitatea afecţiunii, valorilor mari,
prognosticului fetal nefavorabil.
CONCLUZII ALE TEZEI DE DOCTORAT
Pe baza rezultatelor obţinute, am propus următorul algoritm practic în scopul
depistării precoce a gravidelor cu risc crescut de a dezvolta preeclampsie:
-identificarea factorilor de risc;
-dozarea calciuriei în intervalul 18-20 săptămâni la gravidele cu risc;
-efectuarea testului la AII între 26 - 28 săptămâni la lotul cu risc hipertensiv;
-în cazul pacientelor fără risc şi în absenţa infrastructurii necesare pentru dozarea
calciuriei şi a testului la AII, am recomandat evaluarea TAM în săptămânile 18-20 şi
efectuarea testului postural în săptămânile 26-28.
-recomandăm ca la pacientele cu preeclampsie şi cu valori ale uricemiei mai mari
de 4,8 mg%, monitorizarea materno-fetală să se facă strict în condiţii de spitalizare.
I.4 Studiul personal al preeclampsiei

Teste paraclinice predictive în preeclampsie”, Anca

Daniela Stănescu, Liana Pleş. Revista Infomedica, Nr.1, ianuarie
2003, pag.26-30
„Valoarea comparativă a tensiunii arteriale medii și a roll-
over testului în predicția preeclamsiei” Anca Stănescu, Liana Pleș.
Revista Med. Chir. Soc. Med. Naț. Iași 2004-Vol. 108, nr. 3,
supliment 1. (BDI)
„Reconsiderarea testului la angiotensina II în predicţia
preeclampsiei”. Anca Stănescu, M Poenaru, N Crişan.”Revista de
Obstetrică şi Ginecologie” nr. 3,vol LIII, 2005.
 „RECONSIDERAREA TESTULUI LA ANGIOTENSINA II ÎN PREDICŢIA
PREECLAMPSIEI”.

• A fost realizat un studiu prospectiv care a inclus un lot de 96 gravide cu factori de risc
hipertensiv.
• Evaluarea capacitatii de predictie pentru dezvoltarea preeclampsiei s-a facut folosind
testul de sensibilitate la angiotensina II in saptamanile 26-28 de sarcina
• Concluziile au fost:
• -testul la AT II prezinta o valoare predictiv pozitiva mai buna in saptamanile 26-28
fata de testarea in prima etapa
• Valoarea predictiv negativa a testului la A II are o semnificatie de siguranta, respectiv
probabilitatea ca o pacienta cu test negativ sa fie neglijabila
• Reducerea dozei presoare medii la a doua testare la 8,6 ug/kgc/min la a doua
testare fata de 11 ug/kgc/min la prima testare
• Testarea la AT II nu reprezinta un test screening datorita invazivitatii, costului ridicat
si acceptabilitatea redusa a pacientei
• Se recomanda testarea cu AT II a gravidelor cu facori de risc pozitivi avand in vedere
valoarea predictiva negativa excelenta a testului
MATERNAL SERUM COPEPTIN, MR- PROANP AND PROCALCITONIN LEVELS AT
11-13 WEEKS GESTATION IN THE PREDICTION OF PREECLAMPSIA, ARCHIVES
OF GYNECOLOGY AND OBSTETRICS

Acesta a fost un studiu retrospectiv caz-control bazat pe

informații preluate dintr-un studiu observațional prospectiv asupra
complicațiilor asociate sarcinii la gravidele ce s-au prezentat pentru
ecografia de prim trimestru la Departamentul de Obstetrică și
Ginecologie al Spitalui Universitar din Essen, Germania
În cadrul acestei vizite s-au inregistrat date anamnestice,
evaluare biochimica și translucența nucala ca screening pentru
aneuploidii.
Studiul a inclus un lot de 35 de sarcini ce au evoluat către PE și un
lot control de 100 de paciente cu VG similare ce nu au prezentat PE
sau alte complicații asociate sarcinii.
• Datele demografice, caracteristicile și valorile biochimice au fost
introduse intr-o bază de date.
• Datele pacientelor cu HTA preexistentă sau asociată sarcinii au fost
evaluate pentru determinarea prezenței HTA cronice, PE sau a HTA
gestaționale non-proteinurice.
• S-au evaluat:
• Copeptina,
• PCT (procalcitonica),
• MR-proANP (fractiuni din peptidul natruretic atrial),
• PAPP-A si
• PIGF (factor de crestere placentara) folosind BRAHMS KRYPTOR
• S-a cuantificat preeclampsia cu debut precoce sau tardiv si modificarile
acestor indicatori
MATERNAL SERUM COPEPTIN, MR- PROANP AND PROCALCITONIN LEVELS AT 11-13
WEEKS GESTATION IN THE PREDICTION OF PREECLAMPSIA, ARCHIVES OF
GYNECOLOGY AND OBSTETRICS

• În concluzie nivelurile serice materne ale Copeptinei, MR-

proANP si PCT au fost mai mari în cazul PE-DP față de PE-DT,
dar rezultatele nu au prezentat importanță statistică și astfel nu
au putut fi considerați markeri pentru screening-ul PE in primul
trimestru de sarcină.
• Este nevoie de studii suplimentare pe loturi mai mari pentru a
stabili acuratețea acestor markeri. Ultimele publicații indică o
tendință de cercetare în trimestrul III de sarcină pentru predictia
PE-DT.
 II. SECȚIUNEA A- II-A: PLANURI DE EVOLUȚIE ȘI
DEZVOLTARE A CARIEREI
Obiective generale
Planificarea dezvoltării carierei reprezintă veriga de legătură dintre
abilităţile și nevoile angajatului pe de-o parte, şi oportunitățile și nevoile instituției
unde acesta își va desfășura activitatea pe de altă parte. În ceea ce privește
planificarea individuală a carierei trebuie parcurse următoarele etape:
1. autoevaluarea – sistematizarea și analiza informaţiilor despre propria persoană
prin care să se poată aprecia întrunirea condițiilor pentru evoluția ulterioară;
2. explorarea oportunităţilor – strângerea de informaţii din interiorul şi exteriorul
instituţiei, legate de propria carieră;
3. luarea deciziilor şi stabilirea scopurilor – pe termen scurt sau lung;
4. planificarea – stabilirea căilor şi mijloacelor de realizare a scopurilor propuse cât
şi
identificarea acţiunilor de întreprins în vederea atingerii acestora;
 II. 1 DIRECȚII DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ ȘI
ACADEMICĂ
Obiectivele activitații educaționale

-Desfășurarea activitatilor de predare, de seminar,

simulări, lucrări practice și de laborator prin
asimilarea progresului științific și în conformitate cu
cerințele actuale la nivel european și mondial (inclusiv
pregatirea acestora)
-Indrumarea (conducerea) proiectelor pentru lucrari de
licență și de absolvire prin alegerea de teme de
actualitate și obținerea unui nivel științific cât mai
ridicat
 II. 1 DIRECȚII DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ ȘI
ACADEMICĂ

Obiectivele activitații educaționale

-Indrumarea activității clinice in cadrul stagiaturii sau

al rezidentiatului astfel încât să permită obținerea
deprinderilor necesare practicării profesiei la un nivel
înalt din punct de vedere calitativ;
-Elaborarea de lucrari cu aplicabilitate practică in
invatamantul postuniversitar pentru dobandirea de
competente suplimentare și la forma de pregatire
continua medicala (perfectionare).
 II. 1 DIRECȚII DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ ȘI
ACADEMICĂ
Obiectivele activitații educaționale
-Elaborarea de standarde pentru activități de evaluare in cadrul
concursurilor de admitere la toate formele de invatamant (inclusiv
postuniveristar, altele decat doctoratul), elaborarea tematica si
bibliografie; elaborare și redactare subiecte; examinare orala;
-Participare in cadrul ativității de evaluare la toate formele de
invatamant, în cadrul comisiilor de finalizare a studiilor universitare
sau postuniversitare, pentru obtinerea diplomei de medic specialist,
primar, prin examinarea la probele teoretice și practice,
-Participare in cadrul ativității de evaluare în cadrul examenelor la
formele de pregatire continua medicala (perfectionare), la admiterea la
rezidentiat și la finalizarea acestuia.
 II. 1 DIRECȚII DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ ȘI
ACADEMICĂ
Obiectivele activitații educaționale
-Coordonarea Programului National de Colposcopie,
elaborarea ghidurilor de pregatire teoretica si practica
(modulul II),
Pregatire teoretica si practica modulul I Histeroscopie in
vederea obtinerii atestatului
-Înființarea și îndrumarea cercurilor stiintifice studentesti,
consultatii pentru toate formele de invatamant conexe
cursurilor, indrumarea studentilor pentru alegerea rutei
profesionale
Participarea la comisii si consilii in interesul
invatamantului.
II. 2 DIRECȚII ȘI PERSPECTIVE DE
CERCETARE VIITOARE
Obiectivele activității de cercetare
În ceea ce privește activitatea de cercetare știintifică și de dezvoltare tehnologică propun:
1.Contributia la elaborarea planului intern de cercetare prin propunerea de teme de cercetare
și stucturarea activității din cadrul acestora
2. Desfășurarea de activitati ce cercetare in cadrul planului intern și/sau în centre de
cercetare
3. Desfășurarea de activități specifice in cadrul centrelor de transfer tehnologic
4. Susținerea activitatii individuale de inovare sau inventica
5. Contributia la elaborarea tratatelor, monografiilor si a cartilor de specialitate prevazute in
planul intern
II. ÎN DOMENIULUI PREECLAMPSIEI PROPUN:

• Continuarea colaborarii cu Clinica de Obstetrica

Ginecologie din Essen.
• Realizarea unei baze de date extinse care sa includa toate
gravidele prim trimestru luate in evidenta in clinica noastra
• -date anamnestice-factori de risc
• -date clinice,
• -evaluare ecografica
• -Doppler-ului arterelor uterine
II. ÎN DOMENIULUI PREECLAMPSIEI PROPUN:

Realizarea unei cercetări extinse care să permită realizarea unui algoritm

pentru screeningului preeclampsiei prin asocierea
• Markerilor biochimici

• (PAPP-A, HCG, alfa-fetoproteina, inhibina A, activina A, proteina

placentară 13, PGF, fms-like tirosine kinase 1, VEGF receptor 1)

• Parametrii cardiaci noninvazivi

• Impedanta cardiaca: debit cardiac, rezistenta vasculara sistemica, index

de contractilitate miocardica, impedanta de baza
II. ÎN DOMENIULUI PREECLAMPSIEI PROPUN:

• Prin utilizarea bazei de date extinse si aplicarii testelor statistice vom incerca
elaborarea unor concluzii care pot contribui la:

• Stabilirea unor teste de screening in raport cu trimestrul I de sarcină.

• Posibilitatea diferenţierii algoritmilor de screening ai preeclampsiei în
funcţie de probabilitatea apariţiei precoce sau tardive.
• Aplicarea medicinei translaţionale pentru introducerea unor teste de
screening pentru preeclampsia şi individualizarea tratamentului pentru
fiecare pacientă.
 UN DOMENIU DE INTERES MAJOR ÎN ACTIVITATEA PROPRIE
DE CERCETARE ESTE REPREZENTAT DE ROLUL HPV ÎN
ONCOGENEZA CERVICALĂ.
• Direcțiile de cercetare în domeniul onogenezei cervicale pe care le
propun sunt:
• Testarea femeilor deja imunizate prin vaccinare anti HPV pentru
tulpinile 16 si 18 în scopul identificării unor suprainfecţii cu alte tulpini
HPV cu risc înalt.
• Diferentierea femeilor infectate cu HPV prin testare bianuală pentru
identificarea celor infectate cu tulpini HPV cu risc crescut, pentru a
identifica pacientele cu risc oncogen de cele cu infecţii virale
tranzitorii.
• In colaborare cu Institutul National de Virusologie “Stefan Nicolau”
O altă direcție de cercetare este reprezentată de patologia
endometrială

În colaborare cu Institutul Victor Babes îmi propun continuarea

studiilor asupra biomarkerilor de prognostic in neoplasmul endometrial
în vederea îmbunătățirii ratei de diagostic precoce.
-adipokine
-cytokine
-factori angiogenici factors,
-proteine de faza acuta
-markeri anti-inflamatori IL13, IL21
-mediatori ai inflamatiei ( IL1B, IL23),
-VEGFA
 VOI SUSȚINE PREGĂTIREA DOCTORALĂ ȘI POSTDOCTORALĂ ÎN
PRINCIPALELE DOMENII ALE OBSTETRICII ȘI GINECOLOGIEI:
Medicină perinatală: Tratamentul chirurgical în ginecologie și
patologie tumorală genitală.
• Teste predictive ale preeclapmsiei
• Endometrioza și infertilitatea
• Screeningul preeclampsiei
• Abordarea pluridisciplinară în endometrioză
• Teste biochimice în evaluarea preeclampsiei
• Laparoscopia în endometrioză
• Metode noninvazive pentru evaluarea profilului
hemodinamic al preeclampsiei • Cancerul de col uterin
• Evaluarea noninvazivă a raspunsului la tratamentul • Cancerul ovarian
antihipertensiv în hipertensiunea asociată sarcinii
• Cancerul de endometru
• Corelarea indicilor ecografici cu parametrii
biochimici în predicția preeclampsiei • Boala trofoblastică gestațională
• Trombofiliile în sarcină • Tulburări de statică pelvină
• Boala tromboembolică și lehuzia • Complicații pe termen lung în chirurgia tulburărilor de
statică pelvină
• Implicațiile materno-fetale ale sarcinii multiple
• Patologia vulvară
• Complicațiile sarcinii multiple
• Patologia tumorală a trompei uterine
• Aspectele placentare în sarcina multiplă
• Leziuni precursoare ale cancerului de col uterin
• Bolile respiratorii în sarcină
• Tipajul HPV în România
• Sindromul metabolic și sarcina
• Tipajul HPV la adolescentele vaccinate anti HPV
• Impactul obezității asupra sarcinii
• Depistarea precoce a neoplasmului endometrial
• Medicina translațională și sarcina
• Biomarkeri de prognostic în neoplasmul endometrial
• Modificările metabolice în sarcina cu trombofilie
VA MULTUMESC!