UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

LUCRARE METODICO- ŞTIINŢIFICĂ

GRADUL DIDACTIC I

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
Conf. univ. dr. OTILIA CLIPA

CANDIDAT:
BANDAS ALINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ SATU MARE
MOTTO:
 “Dibăcia învăţătorului nu este decât aceea de a
trezi curiozitatea minţilor tinere, ca să le
potolească apoi această curiozitate, pe care numai
fiinţele fericite o au vie şi sănătoasă. Cunoştinţele
vârâte cu de-a sila în minte o astupă şi o înăbuşă.
Ca să mistui ştiinţa trebuie s-o înghiţi cu poftă”.

(Anatole France)
 ARGUMENT
 Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi
cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui
stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în
diferite domenii. Începând de la cea mai fragedă vârstă, copiii acumulează
o serie de cunoştinţe punându-i în contact direct cu obiectele şi fenomenele
din natură.
 În cadrul acestor activităţi elevii se deprind să folosească surse
informaţionale diverse, să întocmească colecţii, să sistematizeze
date, învaţă să înveţe. Prin faptul că în asemenea activităţi se supun de
bună voie regulilor, asumându-şi responsabilităţi, copiii se
autodisciplinează.
 Cadrul didactic are, prin acest tip de activităţi, posibilităţi deosebite
să-şi cunoască elevii, să-i dirijeze, să le influenţeze dezvoltarea, să
realizeze mai uşor şi mai frumos obiectivul principal al şcolii şi al
învăţământului primar – pregătirea copilului pentru viaţă.
 CUPRINSUL LUCRĂRII
 CAP. I Ce sunt activităţile extracurriculare
◦ 1. Conceptul de educaţie extracurriculară
◦ 2. Caracteristici şi funcţii ale activităţilor extracurriculare
◦ 3. Implicarea factorilor educaţiei în activităţi extracurriculare
◦ 4. Impactul activităţilor extraşcolare

 CAP. II „Noile educaţii” în activităţi extracurriculare

◦ 1. Educaţia relativă la mediu
◦ 2. Educaţia pentru pace şi pentru cooperare
◦ 3. Educaţia pentru participare şi pentru democraţie
◦ 4. Educaţie în materie de populaţie
◦ 5. Educaţia pentru o nouă ordine economică internaţională
◦ 6. Educaţia pentru comunicare și pentru mass-media
◦ 7. Educaţia pentru sănătate
◦ 8. Educaţia nutriţională
◦ 9. Educaţia economică şi casnică modernă
◦ 10. Educaţia pentru timpul liber
 CAP. III Laturile educaţiei oglindite în activităţi extracurriculare
◦ 1. Educaţia intelectuală
◦ 2. Educaţia morală
◦ 3. Educaţia estetică
◦ 4. Educaţie religioasă
◦ 5. Educaţia tehnologică şi profesională
◦ 6. Educaţia fizică
◦ 7. Educaţia sexuală
 CAP. IV Clasificarea activităţilor extracurriculare
◦ 1. Activităţi desfăşurate în mediul şcolar
◦ 2. Activităţi desfăşurate în afara mediului şcolar
 CAP. V Exemple de „bună practică”(activităţi desfăşurate la clasă)
◦ Ziua tuturor copiilor- proiect educaţional
◦ Activităţi – “Şcoala altfel” 2012
◦ Serbarea Abecedarului
◦ Serbare de Crăciun
◦ Activităţi – “Să ştii mai multe, să fii mai bun” 2013
◦ Excursie 2013
◦ Proiect educaţional “Culorile toamnei”
◦ Ziua Educaţiei 2013
◦ Ziua Alimentaţiei Sănătoase
◦ România în sărbătoare
◦ Proiectul „Martie pe meleagurile... Copilăriei”
◦ Activităţi – “Să ştii mai multe, să fii mai bun” 2014
 Concluzii
 Bibliografie
 CONCEPTUL DE ACTIVITATE
EXTRACURRICULARĂ
 Activităţile extracurriculare se referă la
totalitatea activităţilor educative organizate şi
planificate în instituţiile de învăţământ sau în
alte organizaţii cu scop educaţional, dar mai
puţin riguroase decât cele formale şi
desfăşurate în afara incidenţei programelor
şcolare, conduse de persoane calificate, cu
scopul completării formării personalităţii
elevului asigurată de educaţia formală sau
dezvoltării altor aspecte particulare ale
personalităţii acestuia.
 Funcţiile generale ale activităţilor
extracurriculare sunt:
• Funcţia socială
• Funcţia culturală
• Funcţia economică

Funcţiile specifice ale activităţilor

extracurriculare:
funcţia de întărire a învăţării
funcţia de suplimentare a curriculumului
funcţia de integrare a cunoştinţelor din diferite domenii
funcţia de democratizare
funcția suportiv-compensatorie
 IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR
EXTRACURRICULARE
a) Participarea la activităţi extracurriculare
corelează cu numărul de ani petrecuţi în
şcoală.
b) Prin activităţile extracurriculare scade
probabilitatea de abandon şcolar.
c) Activităţile extracurriculare au un impact
pozitiv asupra dezvoltării psihologice a
elevilor care participă la ele.
d) Participarea la activităţi extracurriculare
poate fi asociată cu scăderea delincvenţei în
rândul adolescenţilor.
 Educaţia relativă la mediu :
 trezeşte şi dezvoltă sentimentul de dragoste
faţă de natură;
 oferă informaţii despre mediu;
 practică economisirea apei şi a electricităţii,
reciclarea hârtiei şi a altor materiale,
cumpărarea hranei produse natural şi chiar
producerea acesteia – o atitudine favorabilă
naturii;
 încurajează atitudinea civică activă prin
implicarea personală în protecţia mediului.
 Educaţia pentru pace şi
pentru cooperare urmăreşte:
o respectul faţă de om ca valoare socială supremă;
o respectul faţă de valorile culturale şi acceptarea
diversităţii culturilor;
o receptivitatea la ideile şi sugestiile altora;
o capacitatea de a dobândi contacte satisfăcătoare şi de a
dialoga;
o toleranţă, acceptarea unor comportamente diferite;
o descurajarea agresivităţii şi violenţei;
o formarea spiritului critic şi autocritic;
o protejarea florei şi faunei.
Educaţia pentru participare şi
pentru democraţie- obiective:
 dobândirea informaţiilor cu privire la formele de guvernare
democratice/nedemocratice;
 cunoaşterea principiilor democratice;
 cunoaşterea şi respectarea Constituţiei şi a legilor ţării;
 cunoaşterea modului de exercitare a drepturilor, a libertăţilor
şi îndatoririlor;
 cunoaşterea structurilor organizatorice a instituţiilor sociale –
de stat, guvernamentale, nonguvernamentale, a asociaţiilor
profesionale, culturale, filantropice, etc.
 formarea atitudinilor de toleranţă (politică, etnică, religioasă,
faţă de opinii diferite);
 formarea capacităţii de a dialoga, de a colabora.
Educaţia pentru o nouă ordine
economică internaţională(educaţia
interculturală) formează:
 aptitudinea de a comunica (a asculta și a vorbi);
 cooperarea în cadrul unui grup școlar sau de joacă,
precum și în cadrul grupurilor interetnice;
 respectul față de sine și toleranța față de opiniile
diferite;
 atitudinea pozitivă față de persoane indiferent de cultură
și de limbă;
 soluționarea pașnică și cu responsabilitate a
problemelor interpersonale.
Educaţia pentru comunicare şi
mass-media
 Şcoala trebuie să dezvolte la elevi, spiritul critic,
să promoveze capacitatea de discernământ şi de
judecată, faţă de un limbaj atât de echivoc cum este
acela audio-vizual, să nu accepte fără un examen
critic tot ceea ce citesc, ce aud, ce văd, să-i ajute să-şi
însuşească criterii de apreciere, ierarhizare şi selecţie,
de evaluare şi sintetizare a tot ceea ce este calitativ
din avalanşa informaţională.
 Obiectivele educaţiei pentru
sănătate pot fi diferenţiate astfel:
 informarea şi autoinformarea subiecţilor
educaţionali în legătură cu tipurile de sănătate;
 dezvoltarea la copii a structurilor psihice de
prelucrare a informaţiilor cu privire la aceste
tipuri de sănătate, a capacităţii de auto – analiză a
stării proprii de sănătate;
 antrenarea stărilor afective corespunzătoare
susţinerii şi dezvoltării sănătăţii;
 angajarea în procesul de dobândire, menţinere şi
dezvoltare a sănatăţii proprii şi a celor apropiaţi
lor prin formarea deprinderilor, priceperilor şi a
abilităţilor minime.
 Educaţia nutriţională
 Educaţia nutriţională urmăreşte să-l
formeze şi să-l informeze pe copil în legătură
cu valorile nutriţiei, ale selectării şi dozării
raţionale a hranei, ale pregătirii adecvate a
acesteia, ale identificării alimentaţiei
autentice, ale îngrijirii propriului organism
printr-un regim alimentar echilibrat şi adecvat.
Educaţia pentru timpul liber
 „Folosirea înţeleaptă a timpului liber
este un produs al culturii şi al educaţiei”.
(Bertrand Russel)
 Este necesar să creăm elevilor posibilităţi de
destindere şi repaus, pentru a asigura regenerarea,
întrucât activitatea şcolară solicită îndeosebi
intelectul. Trebuie promovată în timpul liber educaţia
fizică şi cea estetică.
 Educaţia religioasă
Prin studiul religiei „avem şansa de a recupera acele căi
spirituale oferite tinerilor în perioada interbelică, de a recupera acea
dimensiune morală a educaţiei ce i-a conferit forţă elitei intelectuale
din perioada interbelică. Perioada interbelică ne-a dăruit savanţi, eroi,
martiri şi mai ales caractere. Un factor important care contribuie la
formarea individului, la implicarea lui responsabilă în viaţa activă a
societăţii şi a Bisericii, îl constituie educaţia religioasă. Este bine
cunoscut faptul că divorţul dintre religie şi viaţă constituie sursa
dezordinii spirituale, dezordine care astăzi se face simţită din ce în ce
mai mult”. (Timiş, V.)
 Clasificarea activităţilor
extracurriculare
1. Activităţi desfăşurate în mediul şcolar
 Manifestări pentru promovarea unor noi educaţii
 Cluburile sau cercurile de elevi
 Consultaţiile şi meditaţiile
 Serbările şcolare
 Programul Şcoală după şcoală
 Activităţile cu părinţii, cu şcoala şi comunitatea locală
 Concursurile şi olimpiadele şcolare
 Activităţi culturale precum: cenacluri, editarea unei reviste, radioul şcolii, vizionarea unor
spectacole cultural- artistice
 Alte activităţi distractive: discoteci, serate etc.
2. Activităţi desfăşurate în afara mediului şcolar
 Excursiile şi vizitele didactice
 Taberele şcolare
 Activităţi specifice extracurriculare ce funcţionează în Palatul copiilor, în alte organizaţii sau case
de cultură
 Şcoala de week-end
Exemple de „bună practică”(activităţi
desfăşurate la clasă)
 Ziua tuturor copiilor- proiect educaţional-
2012
 Activităţi – “Şcoala altfel” 2012
 Primăvara în ferestre – activitate practică
 Oglinda prieteniei- activitate cu caracter sportiv-
jocuri de mişcare
Planeta din hârtie - activitate ecologică
Ghici!, Ghici!, Ghici!- concurs de ghicitori
Focul- prieten sau duşman- activitate de
instruire PSI
BUCURIILE PRIMĂVERII –Excursie cu caracter informativ pentru
studiul muzeelor, monumentelor istorice şi culturale din zona Sucevei
 Câte unul pe cărare –activitate de ecologizare-
drumeţie
Să ne cunoaştem colegii mai mari/mai
mici -activitate practică
Serbarea Abecedarului
Serbare de Crăciun
 Activităţi – “Să ştii mai multe, să fii mai bun”2013
Cartea Micului Ecologist - activitate ecologică
Să circulăm corect! - activitate de educaţie rutieră
 Excursie 2013
 Proiect educaţional “Culorile toamnei”
 Ziua Educaţiei 2013
 Ziua Alimentaţiei Sănătoase
 Proiect educaţional “România în sărbătoare”
 Proiectul „Martie pe meleagurile... copilăriei”
Activităţi – “Să ştii mai multe, să fii mai bun”
2014
 „Literatura şi cinematografia”
 Mâini dibace- activitate practică
 Valori culturale şi spirituale ale Neamţului –Excursie cu caracter
infomativ pentru studiul muzeelor, monumentelor istorice şi
culturale din zona Neamţului
 Şi eu pot ajuta!
 Vrem siguranţă. STOP, violenţă!- activitate de
educaţie pentru pace şi cooperare
 PARADA ECO - activitate ecologică
 Concluzii
Educaţia extracurrriculară (realizată dincolo de procesul de învăţământ)

îşi are rolul şi locul bine stabilit în formarea personalităţii copiilor noştri. Ca o

continuare firească a orelor de curs, activităţile extracurriculare realizate cu

elevii mei au atins obiective foarte importante ale procesului instructiv-

educativ:

◦ dobândirea de noi cunoştinţe în diverse domenii;

◦ educarea atitudinii copilului faţă de învăţătură şi faţă de şcoală;

◦ cultivarea respectului faţă de semeni şi faţă de sine;

◦ educarea în spiritul dragostei faţă de natură şi faţă de frumuseţile patriei;

◦ dezvoltarea şi valorificarea capacităţilor creatoare ale elevilor;

◦ formarea unor deprinderi utile în viaţa de zi cu zi.

Vămulţumesc
pentru timpul
acordat!