UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

SPECIALIZAREA : METEOROLOGIE-HIDROLOGIE
GRUPA:316

Calitatea apei in lacul Techirghiol

Student:
Popescu Emanuela-Georgiana
 Cuprins
1. Caracteristici fizico –geografice
2. Surse de poluare
3. Indicatori de calitate
4. Solutii de ameliorare
5. Concluzii
6. Bibliografie
 1. Caracteristici fizico-geografice
-Lacul Techirghiol, este cel mai intins liman fluvio-marin din zona de litoral.
-Lacul Techirghiol este cel mai intins lac salin din Romania avand o suprafaţă de 1304 ha şi o lungime de 7500 m
-In anul 2007 a fost desemnat ca Arie de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) făcând astfel parte din reţeaua europeană de arii
protejate, Natura 2000.
-Lacul este amplasat in bazinul hidrografic litoral fiind situat la 15 km sud de oraşul Constanţa şi la cca. 150 de m est faţă de
Marea Neagră. In vecinătatea sa situandu-se localităţile Techirghiol , Eforie Nord, Eforie Sud , Tuzla.

Figura 1. Localizarea Lacului Techirghiol , sursa:

http://www.rowater.ro/dadobrogea/Aria%20protejata%20Lacul%20Techirghiol/Plan%20
de%20actiune%20Lacul%20Techirghiol%20var%20Paul%202011.02.21.pdf
Figura 2. Aria de protecţie specială
avifaunistică ROSPA0061 Lacul Techirghiol,
sursa:
http://www.rowater.ro/dadobrogea/Aria%20p
rotejata%20Lacul%20Techirghiol/Plan%20de%2
0actiune%20Lacul%20Techirghiol%20var%20Pa
ul%202011.02.21.pdf
 2. Surse de poluare
-Defrişările şi degradarea pădurilor, desţelenirea terenurilor
-Ingrasamintele si pesticidele
-Evacuarea apelor uzate
-Viiturile înregistrate în perioada 2004 şi 2005 în bazinele
hidrografice a cursurilor Valea Biruinţa şi Valea Urlichioi
 3. Indicatorii de calitate

Tabel 1 , Indicatorii fizico- chimici de calitate a apei, sursa:

http://www.plancoast.eu/files/Environment%20Ind...5%20Const[4].pdf

Evolutia parametrilor semnificativi fizico – chimici în studiul calitatii apei lacului,

s-a facut diferentiat, în functie de sezonul recoltarii probelor de apa.
pH-ul apei lacului Techirghiol este alcalin, înregistrând valori usor mai ridicate in
lunile martie si iunie .
Temperatura apei, indicator important în aprecierea calitatii apei lacului, a fost
studiat in sezoanele iarna, primvar, vara si toamna; este legat ca si la lacurile cu
apa dulce de oscilatiile temperaturii atmosferice si de posibilitatea analizei pe baza
de corelatie cu alti indicatori.
Oxigenul dizolvat, se afla intr-o corelatie inversa cu temperatura apei. Pe
fondul unor temperaturi ridicate în aer si în apa lacului (29 grC), valorile oxigenului
dizolvat scad, atingând o valoare minima de 0,2 mg/l (august), în sectiunea SP
Techirghiol.
Analizând datele din tabelul de mai sus pentru continutul de oxigen în stratul
superficial al apei, se constata ca acesta a scazut usor fata de anul anterior.
Consumul biochimic de oxigen – CBO5, înregistreaza in anul 2005 valori medii
mai mici
Substanta organica, CCOMn –din valorile medii ale anilor anteriori se observa
o crestere fata de anii anteriori.
Mineralizarea crescuta a apei lacului Techirghiol, consecintaa genezei acestuia,
a variat in limite restrânse în ultimii trei ani.
Salinitatea apei lacului se afla în corelatie inversa cu nivelul apei lacului, în
consecinta aceasta creste în perioada iunie-septembrie, când nivelul apei în lac
scade.
Urmarind valorile medii anuale cu evolutia salinitatii, se observa o scadere a
acesteia în anul 2005 fata de anii anteriori, datorita precipitatiilor abundente cazute in
anul 2005. În apa lacului sarat se dezvolta trei grupuri de alge (albastre, verzi si
diatomeele), care predomina alternativ.
Din punct de vedere calitativ , starea lacului este buna
Tabel 2 , indicatorii biologici ai apei , sursa:http://www.plancoast.eu/files/Environment%20Ind...5%20Const[4].pdf

Structura biocenozei zooplanctonice este dominat de grupele: Rotatoria,

Filopoda, Cilliata, Copepoda.
Din punct de vedere biologic, se urmareste densitatea, biomasa si structura
microfitoplanctonului care intra în bioeconomia lacului, precum si densitatea,
biomasa si structura zooplanctonului, din care Artemia salina cu rol în procesul de
peloidogeneza (formarea namolului).
Crustaceul filopod Artemia salina – cel mai important filtrator, are în Lacul
Techirghiol trei generatii: aprilie-mai, iunie si august-septembrie, functie de conditiile
climatice.
Densitatea si biomasa fitoplanctonului oscileaza de la an la an in functie de
factorii meteorologici: temperatura, stralucirea soarelui
In ultimul an se remarca o crestere a biomasei fitoplanctonice 8,86 mg/l fata
de 6,61 mg/l la nivelul anului 2004.
 4.Masuri de protectie
Pentru eliminarea cauzelor ce au favorizat cresterea aportului de apa dulce
in lacul Techirghiol, au fost executate urmatoarele lucrari principale:
Oprirea accesului apei dulci in lacul Techirghiol prin bararea principalei vai,
ce alimenteaza lacul de apa dulce
Devierea apei inmagazinate in acumularea de apa dulce printr-o conducta
de diamentru mare (1400 – 1600 mm) si lungime de 9.2 km, care debuseaza
direct in mare debitele deviate.
de o serie de amenajari anexe de colectare a unor surse de apa dulce,
provenite de pe versantii de la vest si sud ai lacului Techirghiol precum si
din sisteme de desecare de pe zona de nord a lacului
 Lacul Techirghiol – proiecte
Intre anii 2004 – 2009 a fost realizat Proiectul Life 04/NAT/RO/000220
privind Îmbunătăţirea condiţiilor de iernat a gâştei cu gâtul roşu (Branta
rufficollis)
Prin acest proiect se realizeaza monitorizarea parametrilor fizico-chimici
ai lacului Techirghiol care se face prin cele două sonde tip baliză montate
atât pe lacul sărat cât şi pe cel dulce cu transmiterea datelor în timp real
(se monitorizează viteza, direcţia vântului, temperatura apei şi aerului,
dar şi compozitia chimica a apei: pH, saturaţia în oxigen, oxigenul
dizolvat, conductivitatea şi salinitatea)
 5.Concluzii

 Sistemele de irigaţii au fost dezafectate sau distruse, nu se mai

creează probleme prin exfiltraţii.
 Volumul de aluviuni ce debuşează în lac în urma viiturilor este în
creştere datorită suprafeţelor împădurite reduse.
 Influenţele factorilor antropici sunt în creştere în acestă zonă şi de
aceea ele vor trebui limitate şi reduse treptat pentru conservarea
factorilor naturali.
 6.Bibliografie

 http://www.rowater.ro/dadobrogea/Aria%20protejata%20
Lacul%20Techirghiol/Plan%20de%20actiune%20Lacul%20Tec
hirghiol%20var%20Paul%202011.02.21.pdf
 http://apepaduri.gov.ro/wp-
content/uploads/2014/07/Sinteza-2010.pdf
 http://www.plancoast.eu/files/Environment%20Ind...5%20
Const[4].pdf