Alimentaţia copilului

Spitalul Clinic Copii „Dr. V. Gomoiu”

Dr. Hurduc Victoria
 Particularităţile alimentaţiei
sugarilor
 Creşterea ponderală postnatală depinde de
factori genetici şi nutriţionali – se dublează la 4
luni, se triplează la 1 an
 Necesarul energetic pe kg corp este de 3-4 ori
mai mare decât cel al adultului
 100-110 kcal/kgcorp/zi
 Sugarii prezintă necesar crescut de principii
nutritive cu rol plastic
 necesar crescut de proteine cu valoare biologică mare
– 50 % de origine animală
 necesar crescut de lipide – dezvoltarea SNC
 Particularităţile alimentaţiei
sugarilor
 Necesarul principiilor active  adaptat capacităţii
digestive şi renale
 Funcţia renală este imatură
 capacitatea de concentrare a urinei este comparabilă cu a
adultului după vârsta de 6 săptămâni
 RFG mai scăzută în primele 9 luni
 Capacitatea gastrică este de numai 10-20 ml la nn,
crescând progresiv până la 200 ml la 1 an
 Activitatea amilazei salivare şi pancreatice este scăzută
în primele 6 luni (digestia amidonului deficitară)
 Secreţia pepsinei este scăzută la nn, crescând în
primele 3 luni
 Alimentaţia sugarului 0-6 luni
 Alimentaţie naturală
 Exclusiv la sân = alimentaţie fără alte lichide sau alimente cu
excepţia LM şi a unor mici cantităţi de vitamine/minerale
 Predominant la sân = LM reprezintă sursa majoră dar sugarul
primeşte şi apă sau ceai, suc de fructe

 Alimentaţie artificială
 Cu laptele unei alte specii (vacă, capră, oaie, iapă, bivoliţă)
 Formule adaptate din LV

 Alimentaţie mixtă
 Combinaţie de lapte uman şi lapte al unei alte specii (administrat
cu linguriţa, seringa, biberon)
 Alimentaţia sugarului 0-6 luni
 Majoritatea nn pot fi hrăniţi imediat după naştere – primele 1-4 ore
 Intervalul dintre mese variază între 1- 4 ore – „supt la cerere” –
permitereglarea aportului alimentar prin foame (definitivată la 6
săptămâni de viaţă)
 Dovada unui aport corespunzător
 stoparea scăderii ponderale fiziologice la 1 săptămână şi recuperarea G N
la 2 săptămâni, urmată de spor ponderal minim de > 500 g/lună
 > 5 micţiuni/zi
 Laptele uman este alimentul ideal pentru primele 4-6 luni de viaţă,
durata recomandată ≈ 12 luni
 P ≈ 9 – 12 g/l (≈70% proteine din zer)
 G ≈ 60 – 70 g/l (predominant lactoză şi oligozaharide)
 L ≈ 30 – 34 g/l (predominant polinesaturate)
 Minerale ≈ 1,5 – 2,5 g/l
 Calorii ≈ 670 kcal/l
 Alimentaţia naturală -
avantaje
 LM asigură o raţie nutritivă perfect echilibrată, adaptată
creşterii şi dezvoltării
 LM considerat produs viu - compoziţia sa se schimbă

în funcţie de vârsta lactaţiei şi în decursul aceleiaşi

alăptări
 colostru = 0-4 zile - 67 kcal/100ml, multe proteine
 conţine EGF (epidermal growth factor) – rol în adaptarea
perinatală la nutriţia extrauterină
 lapte de tranziţie = 4-7 zile
 lapte matur = 7 zile – 75 kcal/100 ml
 Componente cu digestibilitate maximă
 Permite autoreglarea aportului prin saţietatea indusă de
nivelul crescut al cantităţii de grăsimi şi proteine la
sfârşitul suptului
 Laptele uman
 Lipide - furnizează 50-55% din calorii
 98% sub formă de trigliceride, uşor digestibile
 Cantităţi crescute de MUFA (40%) şi PUFA (10%) – constituenţi ai SNC,
retinei
 Conţine lipaze – stimulează absorbţia grăsimilor
 Proteine - furnizează numai 7% din calorii
 Raport: cazeină/zer = 10/90 colostru, = 40/60 lapte matur
 Proteina din cazeină – β-cazeină
 Proteinele din zer: α-lactalbumină, lactoferină, IgA secretorie,
lizozim,serum-albumină
 Conţinut crescut în taurină (3,5-4 mg/dl)
 Glucide 70% - furnizează 38-40% din calorii
 Principalul CH: lactoza (74 g/L) – furnizează 37% din aport caloric
 Cantităţi semnificative de oligozaharide (10% din CH)
 factori de creştere pentru flora intestinală (ex Bifidobacterium bifidum)
 scad adeziunea bacteriilor la epiteliul intestinal
 Laptele uman
 Vitamine
 C, A, E – cantităţi adaptate nevoilor sugarului
 K - cantităţi necorespunzătoare - risc b hemoragică neonatală
 D - cantităţi necorespunzătoare (22U/L + precursori)
 Minerale
 osmolaritate mică 98 mOsm/L (adaptată rinichiului imatur)
 raport Ca:P optim (2-2,2/1) – biodisponibilitate crescută

 excelent coeficient de absorbţie a Fe (>50% faţă de 12% LP)

 Fl cantităţi necorespunzătoare

 109 germeni/L (stafilococi, streptococi, corynebacterii, lactobacili,

micrococi, bifidobacterii, propionibacterii)
 flora intestinală a sugarului alimentat exclusiv la sân - lactobacili

şi bifidobacterii
 protecţie faţă de alergii, BII, bolile autoimune
 Alimentaţia naturală -
avantaje
 Protecţie antiinfecţioasă
 Ig M, Ig G, Ig A secretorii (colostrul conţine 20-50 mg/ml
de Ig)
 Anticorpii specifici faţă de E coli, stafilococi, streptococi,
pneumococi, Shigella,Salmonella, Clostridium tetani
 Lactoferină – inhibă multiplicarea E coli în intestin
 pH-ul scăzut al scaunelor (flora cuprinde bifidobacterii şi
lactobacili)
 Lipazele ce distrug Giardia lamblia şi Entamoeba histolytica
 Celule: PMN, macrofage, limfocite → C3, lizozim
 studii – scăderea prevalenţei infecţiilor digestive,
otitei medii, IACRI, wheezing-ului, ITU, meningitei,
botulismului, EUN în primul an de viaţă
 Alimentaţia naturală -
avantaje
 Protecţie faţă de bolile cronice - alergii, DZ
tip I, celiachie, boală Crohn, leucemie,
limfom, boli cardio-vasculare, dislipidemii
 Protecţie faţă de suprapondere/obezitate
(autoreglarea saţietăţii)
 Protecţie faţă de moartea subită
 Dezvoltare cognitivă mai bună (QI mai
mare la 7-8 ani vs alim artificial)
 Acuitate vizuală mai bună
 Alimentaţia naturală -
avantaje
 Oferă confort matern şi infantil
 nu necesită preparare, adaptarea temperaturii
 nu necesită preparare / sterilizare (scăderea prevalenţei infecţiilor
digestive)
 Psihoemoţionale – consolidează legătura afectivă mamă –
copil, baza formării relaţiilor de încredere faţă de adulţii
din jur
 Efect contraceptiv, reducerea riscului de cancer de sân,
ovar, osteoporoză la mamă
 Economice
 cost scăzut
 scăderea numărului de îmbolnăviri (vizite la medic, tratamente,
spitalizare)
 LM - contraindicaţii
 Transmiterea prin LM a infecţiilor: HIV, CMV, V Rubeolic, VHB, HSV
 Contraindicaţiile alăptării
 Permanente de cauză maternă
 infecţii: herpes (leziuni la nivelul sânilor), HIV, septicemie, TBC activă, febră
tifoidă, malarie, nefrită
 caşexie
 cancer mamar (chimioterapie)
 dependenţa de droguri
 bolile psihice
 sarcină de peste 20 săptămâni
 Permanente de cauză infantilă
 intoleranţă congenitală la lactoză, galactozemia congenitală
 Temporare de cauză maternă
 tratament cu antibitice
 mameloane ombilicate, ragade, mastită
 Temporare de cauză infantilă
 icter prin inhibitori din LM (pregnan-3-α-20-β-diol inhibă activitatea
glucuroniltransferazei)
 Alăptarea - frecvenţă, durată
 primele 3 zile somnoroşi, din ziua 4-5 sug viguros
 50% din cantitate suptă în primele 1-2 minute, 80-90%
în primele 4-5 minute – durata suptului variază între 10-
15 minute la fiecare săn
 mesele mai frecvente la sân – golirea mai rapidă a
stomacului
 în primele săptămâni va fi pus la ambii sâni pt stimularea
unei secreţii maximale, ulterior este posibilă alternarea
sânilor (eventual cu golirea sânului neutilizat manual sau
cu pompă)
 alăptarea la mai puţin de 1,5-2 ore interval → inhibarea
secreţiei de prolactină cu scăderea producţiei de lapte
 durată ≈ 12 luni
 Păstrarea LM
 muls manual sau cu pompe electrice, cu
respectarea igienei mâinilor, sânilor
 păstrat în recipenţi de sticlă/plastic
 24 (maxim 72) de ore în frigider
 1-6 luni în congelator
 pentru folosire va fi dezgheţat în apă
călduţă, nu la microunde
 nu va fi recongelat
 Igiena sânilor
 Spălarea sânilor înainte de alăptat (dacă nu se
poate - cel puţin 1/zi)
 Evitarea săpunurilor ce usucă pielea
 Expunerea sânilor la aer
 Schimbarea frecventă a „pad”-urilor de sân
 Alăptarea frecventă, golirea sânilor
 Poziţie corectă/confortabilă în timpul alăptării
 Folosirea la nevoie a mameloanelor de silicon
 Regimul mamei
 Necesar caloric mare - evitarea regimurilor de slăbire pe
perioada alăptării
 Ingestia unor alimente (roşii, ceapă, varză, fasole,
ciocolată, condimente) pot provoca sugarului disconfort
digestiv, tulburări de tranzit dar nu se va restricţiona
dieta decât în momentul în care se observă o legătură
clară între aliment şi aceste tulburări
 Dacă mama prezintă alergie/intoleranţă la lapte se va
suplimenta dieta cu calciu 1g/zi
 Medicaţia maternă – numai cu recomandare medicală
 CI fumatul, consumul de alcool
 Activitate fizică maternă uşoară-moderată
 LV dezavantaje
 Proteine în cantitate crescută (de circa 3 ori necesarul zilnic) ≈ 34g/l
 acidoză metabolică, hiperamoniemie
 raport cazeină/zer = 82/18 – deficit de cisteină
 proteina majoră din zer β-lactoglobulină– alergia la PLV
 risc enterocolită ulceronecrotică. obezitate
 Lipide ≈34g/l, constante – în timpul suptului
 carenţă de acid linoleic (1/2 din necesarul zilnic) – dermatită
 fără ARA, DHA, exces – acizi graşi saturaţi şi volatili
 Glucide în cantitate redusă 48 g/L
 Na, fosfaţi cantitate crescută (de circa 2 ori necesarul zilnic )
 Sarcină osmotică crescută (de 2,5 ori mai mare – 325 mOsm/L) – risc de
deshidratare hipertonă
 Raport Ca:P inadecvat – rahitism
 Carenţă de Fe (2/3 din necesarul zilnic) - anemie
 Carenţă de Zn – acrodermatitis enteropathica
 Lipsa factorilor antiinfecţioşi (Ig, lactoferină, lizozim )
 Compoziţie constantă
 Formulele de lapte
 LV corectat / adaptat / maternizat - istoric
 Diluare
 benefic - scăderea cantităţii de proteine, sodiu, fosfor
 nedorit - scăderea cantităţii de glucide
 Zaharare
 Acidulare
 benefic – coagul cazeină uşor digestibil
 nedorit – încărcare cu radicali acizi
 Evaporare apoi transformare în pulbere – probleme de sterilizare
(primele produse în a doua decadă a sec XX)
 Supliment de lactoză
 Suplimentare cu vitamine şi Fe
 Schimbarea raport cazeină/zer (adaos de zer demineralizat)
 Adaos de uleiuri vegetale – AAP – poziţie oficială inexistentă în ceea
ce priveşte adaos de DHA şi/sau ARA
 Suplimentare cu: - prebiotice (Aptamil, Lactogen, Humana)
-probiotice (NAN, Milumil, Lactana, Hipp Plus)
 Formulele de lapte
 În funcţie de gradul de adaptare
 convenţionale
 parţial adaptate
 adaptate – recomandate sugarilor
 În funcţie de compoziţie
 de început – acoperă nevoile sugarului în vârstă
de până la 4-6 luni
 de continuare – folosite după vârsta de 4-6 luni
ca parte a unui regim diversificat
 terapeutice – pentru sugari cu nevoi speciale
 Formulele de lapte
 Formulele de început (până la 4 – 6 luni)
 Nestle
 NAN 1, Lactogen 1 (0-6 luni)
 Milupa
 Milumil 1, Aptamil 1 (0-6 luni)
 Humana
 Humana 1 (0-6 luni)
 Novalac 1
 Topfer BIO
 Lactana 1 (0-4 luni)
 Hipp
 Bio 1 (0-6 luni)
 Plus 1 (0-6 luni)
 Formulele de lapte
 Formulele de continuare (după 4 – 6 luni)
 Nestle
 NAN 2 (6-10 luni), NAN 3 (10-12 luni)
 Lactogen 2 (6-12 luni)
 Milupa
 Milumil 2 (6-9 luni), Milumil 3 (9-12 luni), Milumil noapte bună (>8 luni)
 Aptamil 2 (6-9 luni), Aptamil 3 (9-12 luni)
 Humana
 Humana 2 (6-8 luni), Humana 3 (8-12 luni), Schlummer Milch (de
noapte)
 Novalac 2 (6-12 luni)
 Topfer BIO
 Lactana 2 (4-8 luni), Lactana 3 (8-12 luni)
 Hipp
 Bio 2 (6-10 luni), Bio 3 (>10 luni)
 Plus 2 (6-10 luni), Plus 3 (>10 luni)
 Formulele de lapte
 Pentru copiii în vârstă de 1-3 ani
 Nestle
 NAN Junior 1+, 1+ cu miere, 2+
 Milupa
 Milumil Junior, Aptamil Junior
 Humana
 Humana Junior
 Novalac 3
 Topfer BIO
 Lactana 3 Junior
 Hipp
 Bio 3
 Plus 3
 Formulele de lapte speciale
 Pentru prematuri
 Nestle
 preNAN
 FM 85 – fortifiant LM
 Milupa
 Aptamil Prematil
 Aptamil FMS – fortifiant LM
 Humana
 Humana Pre
 Hipp Pre
 Formulele de lapte speciale
 Profilaxia şi tratamentul bolilor alergice
 Prevenţie/desensibilizare (proteine parţial hidrolizate)
 NAN H.A. 1 şi 2
 Humana 1, 2 şi 3
 Milumil H.A. 1 şi 2
 Aptamil H.A. 1 şi 2
 Novalac H.A. 1 şi 2
 Tratament
 proteine extensiv hidrolizate

 Milupa - Pregomin (cazeină, soia), Aptamil Pepti (zer)

 Alfaré, Althera (Nestlé)
 proteine total hidrolizate (aminoacizi)
Neocate (Nutricia)


 Proteine din soia: Milupa SOM, Humana SL

 Formulele de lapte speciale
 Diaree (parţial / total delactozate)
 Nestle
 NAN lactose free
 Milupa HN 25
 Humana
 Humana HN
 Novalac AD
 RGE (îngroşată)
 Humana AR, Novalac AR
 Colici
 Novalac AC
 Tulburări de tranzit
 Novalac IT, Lactogen
 Alimentaţia sugarului 6-12 luni
 Particularităţi
 la 6 luni – capacitatea de digestie, absorbţie,
metabolizare, excreţie se apropie de cea a adultului
 dispare reflexul de protruzie, apare dentiţia
 conţinutul de proteine, calciu, fier al LM sau formulelor
de început devine insuficient
 bun control al capului şi gâtului
 Se trece la alimentaţia diversificată („ablactare în
trepte”) – înlocuirea treptată şi parţială (3 din 5
mese) a laptelui cu alte alimente
 Diversificarea alimentaţiei
 Se realizează în anumite condiţii:
 sugarul nu trebuie să aibă semne de boală acută
 tranzitul intestinal al sugarului trebuie să fie echilibrat
 sugarul să fie calm, liniştit
 Principii
 vârsta începerii diversificării
 5-6 luni pentru sugarul alimentat exclusiv la sân sau alimentat
artificial cu formule adaptate pentru sugari
 4-4 1/2 luni la sugarul alimentat cu lapte praf convenţional
 se administrează cu linguriţa
 regulile de igienă vor fi respectate atât în ceea ce
priveşte prepararea alimentelor cât şi pentru
ustensilele folosite
 Diversificarea alimentaţiei
 Principii
 Noul aliment nu trebuie să provoace dificultăţi de
deglutiţie, alimentele vor fi
 pasate până la apariţia dinţilor

 mărunţite în jurul vârstei de 9 luni pentru stimularea

masticaţiei (alimente granulate, biscuiţi/pâine în

mână)
 Se începe cu o cantitate mică din noul aliment,
crescându-se progresiv în zilele următoare, până la o
masă completă, în funcţie de toleranţa sugarului
 Introducerea unui singur aliment - pe săptămână
- la 3-4 zile > 6 luni
 Nu se forţează sugarul (risc anorexie de opoziţie)
 Diversificarea alimentaţiei
 Alimentele de diversificare
 fructe, legume, carne, ouă, cereale, derivate din lapte,
ulei vegetal
 alegerea primului aliment solid se individualizează în
funcţie de particularităţile de dezvoltare ale sugarului
 introducerea legumelor în cazul sugarului cu greutate normală
sau mai mare
 introducerea cerealelor în cazul sugarului cu greutate mai
mica decât cea pentru vârstă
 apa fiartă şi răcită este necesară după mesele bogate
în proteine şi/sau electroliţi
 sucurile de fructe
 a se evita până la vârsta de 6 luni (!)
 se administrează tot cu linguriţa sau cu cana (profilaxia cariilor
dentare)
 Diversificarea alimentaţiei
 Legumele – de la 4,5 luni
 morcov, cartof, roşie, albitură (pătrunjel, păstârnac), ceapă,
dovlecel, ardei gras, fasole verde, salată verde, spanac
 se evită ţelina, napul, conopida, mazăra până la 6 luni-1 an,
varza, fasolea uscată, sfecla până la 2 ani
 Cerealele – de la 4,5 luni
 până la 6 luni se preferă făinurile fără gluten (orez, porumb,
tapioca)
 Fructele – de la 4,5 luni
 măr, piersică, caisă, pară
 bananele după vârsta de 9 luni-1an
 la copiii din părinţi cu istoric de alergie (astm, urticarie, rinită,
conjunctivită) se vor introduce citricele după vârsta de 1 an şi se
vor evita până la minim 3 ani fructele alergizante, de tip zmeură,
fragi, căpşuni, kiwi
 Diversificarea alimentaţiei
 Carnea – de la 5-6 luni
 se preferă carnea de pasăre, de vită, evitându-se, în general,
carnea de animal tânăr datorita conţinutului mare de gelatină
(proteină de calitate inferioară) şi datorită potenţialului ei
alergizant
 peştele alb (cod, ton, şalău) foarte proaspăt – posibil după 1
an, în special la cei cu istoric de alergie
 iniţial 15 g, apoi 20-30 g de 2-3 ori pe săptămână → 40-50 g
de 3-4 ori pe săptămână la 1 an.
 mezeluri slabe după vârsta de 1 an, carne de porc – posibil
după vârsta de 1-3 ani, oaie după 3 ani
 Ouăle – de la 5-6 luni
 gălbenuş de ou fiert 5-10 minute
 se începe cu 1/8 → 2-3/săptămână
 albuş posibil peste vârsta de 1 an.
 Diversificarea alimentaţiei
 Derivatele din lapte - de la 6-7 luni
 iaurt, brânză de vaci făcute în casă
 Grăsimile – de la 5 luni
 vegetale - ulei vegetal în supă/piure de legume
 iniţial 1/2 linguriţă pentru ca la 1 an – posibil 1-2
linguriţe
 animale
 untul la piureul de legume - iniţial 5 g (cît o nucă)
- 15 g la 1 an
 smântâna la 7-8 luni - iniţial 1/2 linguriţă
- 1-2 linguri la 1 an
 Diversificarea alimentaţiei
 Preparatele industriale
 preparatele instant

 compoziţie standardizată după criterii internaţionale

 securizare toxică, bacteriologică

 preţ ridicat

 Contraindicate sub vârsta de

 1 an - mierea de albine, siropul de porumb

- spori de Clostridium botulinum

 3 ani - nucile, alunele, fructele cu seminţe, porumbul

fiert, floricele de porumb, bomboanele,

peştele cu oase, seminţele, cârnaţii,
condimentele, laptele nefiert, ciocolata, cacao
 Incidentele alimentaţiei din
primul an de viaţă
 Incapacitatea copilului de a suge
 prematuri
 palatoschizis
 Obstrucţia CRS (la nn permeabilitatea nazală obligatorie)
 Hipogalactia maternă
 Diareea postprandială
 la sugarii sub 3 luni, cu spor ponderal corespunzător
 scaune explozive, emise în jet
 diaree falsă - conţinut mare de lactoză
 nu necesită tratament
 Colicile abdominale
 dureri abdominale paroxistice cu plâns greu consolabil, prezumtiv
de origine intestinală, predominat în a doua jumătate a zilei
 sugari cu vârsta până la 3 luni
 Incidentele alimentaţiei din
primul an de viaţă
 Alergiile alimentare
 cel mai frecvent lapte de vacă, albuş de ou, peşte, soia, grâu
 Aportul deficitar
 malnutritia protein-calorică / proteică
 constipaţie (aport redus cantitativ, diete sărace în fibre)
 diaree cronică – deficit de Zn
 mame cu dietă vegetariană - deficit de vit B12
 Aportul excesiv
 regurgitaţii – eliminarea conţinutului gastric fără efort
 vărsături - eliminarea conţinutului gastric cu efort
 distensie abdominală (dietă hiperlipidică sau hiperglucidică)
 suprapondere
 constipaţie (diete hiperproteice)
 Particularităţi în alimentaţia
copiilor în vârstă de peste 1 an
 Etapă mai puţin spectaculoasă din punct de
vedere al creşterii în greutate şi lungime
 scăderea apetitului – aport mai scăzut
 apariţia unor perioade de lipsă de interes pentru unele
alimente
 tendinţa părinţilor la aport excesiv → tulburări de
conduită alimentară
 Compoziţie corporală relativ constantă
 Adipozitatea diminuă în primii ani de viaţă
atingând minim la 6 ani apoi are loc o perioadă
de rebound a adipozităţii ce pregăteşte copilul
pentru pubertate (!)
 Particularităţi în alimentaţia
copilului
 Antepreşcolari (1 – 4 ani)
 de la 1 an se manifestă preferinţele alimentare → impunerea

alimentelor → anorexia de opoziţie

 uneori e nevoie să se ofere un aliment de 8-12 ori pentru a fi

acceptat
 posibilităţi limitate, depind de părinţi

 la 15 luni beau din cană, la sfârşitul primului an se pot

alimenta singuri
 alimente tocate, tăiate mărunt

 Preşcolari şi şcolari mici

 independenţi

 influenţe sociale – încadrare în colectivitate

 educaţie posibilă, efort intelectual

 cel puţin 1 masă în afara locuinţei

 Alimentaţia copilului
 3 mese şi 2 gustări
 Dietă echilibrată cu alimente din toate grupele
 Proteine
 lactate = 500-750ml/zi

 carne = 75-100 g/zi

 1 ou la 2-3 zile

 Lipide (cf American Heart Association)

 până la 2 ani fără restricţii în ceea ce priveşte aportul lipidic

 după 2 ani

 restricţie la aprox 30% din necesarul de calorii

 colesterol maxim 100mg/1000kcal

 PUFA să furnizeze 7-8% din necesar energetic

 MUFA să furnizeze 12-13% din necesar energetic

 Glucide
 ½ cereale integrale
 Alimentaţia copilului
 Minerale şi vitamine
 Fe - între 1-3 ani risc de anemie feriprivă
 screening la 9-18 luni

 alimente îmbogăţite cu fier (lapte, cereale)

 Mg – creşte necesarul în perioada prepubertară

 Ca – consum zilnic de lapte şi/sau echivalenţi
 Vitamina D – suplimentare în sezonul rece
 consum zilnic de fructe, legume variate
 se limitează consumul de sucuri de fructe cu adaos

de zahăr la
 150-250 ml/zi între 1-6 ani

 250-350 ml/zi între 7-18 ani

 Alimentaţia copilului
 Incidente
 Carii dentare
 întreruperea biberonului pentru ingerarea alimentelor lichide
 evitarea băuturilor dulci la culcare
 Obezitate
 consolarea copilului cu alimente
 forţarea copilului la masă
 evitarea consumului exagerat de dulciuri concentrate, snacks-
uri
 Malnutriţie – anorexie neurogenă
 mediu stresant
 Alergii alimentare
 Particularităţi în alimentaţia
adolescentului
 Cea mai provocatoare perioadă a dezvoltării (creştere
rapidă) – schimbări ale compoziţiei corporale
 fetele acumulează mai mult ţesut adipos

 băieţii căştigă mai multă masă musculară

 Necesitatea unui aport energetic cu 50% mai mare ca al

adultului (creştere 50% din G)
 Creşterea necesarului de nutrienţi
 Ca (creştere accelerată staturală – 20% din înălţime)

 Fe (creşterea volumului sanguin, pierderi menstruale le

fete)
 Zn (maturizare sexuală)

 Vitamina D – se continuă suplimentarea în sezonul rece

 Particularităţi în alimentaţia
adolescentului
 Se modifică stilul de viaţă – obiceiuri alimentare
 se sare peste micul dejun, cină
 creşte numărul de mese în „oraş” (fast-food, restaurant)
 Preocupare pentru imaginea corporală, independenţă,
influenţe anturaj → tulburări ale comportamentului
alimentar
 consum alcool, droguri
 diete vegetariene, restrictive
 Situaţii particulare: sport, sarcină
 Tulburări nutriţionale
 obezitate – risc mai mare pentru fete
 malnutriţie – deficit Fe, Ca, Zn, anorexie mentală
 dislipidemii – istoric familial de BCV, DZ, obezitate
 La orice vârstă
 Igiena (spălat pe mâini) înainte de mese şi
după mese (spălat pe dinţi)
 Se limitează activităţile sedentare (tv,
calculator maxim 2 ore/zi)
 Se încurajează activitatea fizică minim 60
minute/zi
 Mese în familie, sensibilizarea părinţilor
pentru o alimentaţie sănătoasă a copilului