UNDELE SONORE
DEFINIŢIE
sunt vibraţii sonore transmise prin aer sau alte medii elastice (apa)
Timbrul
caracterizează totalul armonicelor supraadăugate sunetului de fond
permite deosebirea între două sunete de aceeaşi tonalitate şi intensitate
Intensitatea sau amplitudinea:
unitatea de măsură utilizată este decibelul (dB)
urechea umană percepe sunete cu intensitate cuprinsa intre 0-120dB
Segmentul de conducere
Segmentul central
URECHEA EXTERNĂ
cuprinde - pavilionul urechii
- canalul auditiv
este delimitată de urechea medie prin timpan
are rolul de a direcţiona undele sonore spre urechea medie
canalul auditiv extern conţine glande care secretă cerumen
rol - protector
SISTEMUL TIMPANOOSCICULAR
rol de a transmite undele sonore dintr – un mediu gazos (aer) într – un
mediu lichidian (perilimfă şi endolimfă)
o concentrare a vibraţiilor sonore
o creştere a intensităţii cu aproximativ 25 dB
!!! una dintre condiţiile principale ale unei bune transmisii sonore constă
într – o mobilitate maximă a membranei timpanice, realizată prin
egalizarea presiunii din urechea medie cu cea din CAE
0 mV
-30mV
− localizare:
utricula
sacula
− excitantul specific
PROTONEURONUL TRITONEURONUL
la nivelul ganglionului lui Scarpa
neuroni bipolari
dendritele vin în contact cu celulele receptoare
axonii → componenta vestibulară a nervului auditiv (VIII)