Anda di halaman 1dari 22

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

UNDELE SONORE
 DEFINIŢIE
 sunt vibraţii sonore transmise prin aer sau alte medii elastice (apa)

 CARACTERISTICILE UNDELOR SONORE:


 Frecvenţa sau tonalitatea:
 reprezintă numărul de vibraţii cu care se propagă un sunet în unitatea de
timp
 se exprimă în cicli / sec sau Hz
 urechea umană percepe sunete cu frecvenţe cuprinse între 20 – 20000 Hz
 vocea umană cuprinde sunete cu frecvenţe între 1000 – 3000 Hz
 sunetele cele mai bine auzite au frecvenţe între 1024 – 4096 Hz, cu un maxim
la 2048 Hz

 Timbrul
 caracterizează totalul armonicelor supraadăugate sunetului de fond
 permite deosebirea între două sunete de aceeaşi tonalitate şi intensitate
 Intensitatea sau amplitudinea:
 unitatea de măsură utilizată este decibelul (dB)
 urechea umană percepe sunete cu intensitate cuprinsa intre 0-120dB

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI


CONSIDERAŢII ANATOMO – FUNCŢIONALE
Segmentul periferic
 Este localizat in urechea internă

Segmentul de conducere

Segmentul central

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI


PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
ALCATUIREA URECHII

 URECHEA EXTERNĂ
 cuprinde - pavilionul urechii
- canalul auditiv
 este delimitată de urechea medie prin timpan
 are rolul de a direcţiona undele sonore spre urechea medie
 canalul auditiv extern conţine glande care secretă cerumen
 rol - protector

- de autocurăţire pentru membrana timpanică şi pielea conductului

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI


ALCATUIREA URECHII

 URECHEA MEDIE (casa timpanului)


 este formată dintr-un sistem de cavităţi aerate, săpate în stânca
temporalului şi tapetate de mucoasă
 comunică cu faringele – prin trompa lui Eustachio
 este separată de - urechea ext. prin membrana timpanică
- urechea int. prin fereastra ovală şi fereastra rotundă
− Poate amplifica intensitatea sunetului perceput de ureche
− suprafaţa membranei timpanice este de 13 ori mai mare decât suprafaţa
ferestrei ovale, astfel aceeaşi forţă este concentrată pe o suprafaţă mai
mică determinând creşterea presiunii
 contine un lanţ de oscioare: ciocanul, nicovala şi scăriţa
 rol - conduce undele sonore dinspre timpan înspre urechea internă
 prezenţa sa este esenţială pentru auzul normal

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI


ALCATUIREA URECHII
URECHEA INTERNĂ
 se găseşte în interiorul stâncii temporalului
 se compune din
 labirintul osos
 labirintul membranos → în interiorul celui osos
LABIRINTUL MEMBRANOS
- A. melcul membranos(canal cohlear) –contine organul Corti( receptor auditiv)
- B. 3 canalele semicirculare membranoase-contin receptori vestibulari
C. vestibulul membranos –utricula
-sacula contin receptori vestibulari

-in interiorul labirintului membranos exista endolimfa


• LABIRINTUL OSOS
• A.melcul osos (cohleea )→ tub rulat de 2½ în jurul unui ax central (modiol)
- lama osoasa spirala si membrana bazilară impart cohleea in 2 etaje -
- superior – rampa vestibulară
- inferior – rampa timpanică
B. 3 canalele semicirculare osoase
C.vestibulul osos

-in interiorul labirintului osos exista perilimfa

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI


PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
I.SEGMENTUL PERIFERIC

 ORGANUL LUI CORTI


 este situat pe membrana bazilară in melcul membranos
 este format din:
 A. celule senzoriale receptoare
− dispuse în două coloane

- internă - un singur rând de celule ciliate


- externă - sunt dispuse pe trei rânduri
 -prezinta : -la polul apical cili care - strabat membrana reticulară

- inclavati in membrana tectoria


-la polul bazal celulele receptoare sunt inconjurate de
dendritele neuronilor din ggl Corti
 B. celule de susţinere

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI


II.SEGMENTUL DE CONDUCERE
• PROTONEURONUL
– celule bipolare din ganglionul spiral Corti→ situat în columela
→ dendritele se conectează cu receptorii
→ axonii proximali formează nervii auditivi
• DEUTONEURONUL
- in nucleii cohleari - localizaţi în punte

TRITONEURONUL- IN C ORPUL GENICULAT MEDIAL DIN METALAMUS

III.SEGMENTUL CENTRAL-CORTEXUL AUDITIV


-localizat la nivelul girusului temporal superior

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI


PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
TRANSMISIA SAU TRANSPORTUL UNDEI SONORE
 PAVILIONUL URECHII SI CONDUCTUL AUDITIV EXTERN (CAE)

 rol în localizarea în spaţiu a sunetelor


 dirijează şi concentrează, spre timpan, vibraţiile venite din diferite
direcţii

 SISTEMUL TIMPANOOSCICULAR
 rol de a transmite undele sonore dintr – un mediu gazos (aer) într – un
mediu lichidian (perilimfă şi endolimfă)
 o concentrare a vibraţiilor sonore
 o creştere a intensităţii cu aproximativ 25 dB

!!! una dintre condiţiile principale ale unei bune transmisii sonore constă
într – o mobilitate maximă a membranei timpanice, realizată prin
egalizarea presiunii din urechea medie cu cea din CAE

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI


+
+
+

0 mV

-30mV

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI


TRANSFORMAREA STIMULUI MECANIC ÎN ENERGIE
BIOELECTRICĂ
 se realizează la nivelul celulelor senzoriale din organul lui Corti
 stimularea mecanică a cililor de către membrana tectoria determină
depolarizarea lor
 când este depăşită valoarea prag  potenţialul de acţiune

→ se propagă prin neuronii din ggl Corti


CODIFICAREA INFORMAŢIEI AUDITIVE
 frecvenţa unui sunet care activează o anumită celulă ciliată este
dependentă de localizarea acestei celule de-a lungul membranei bazilare
 membrana bazilară este:
 îngustă şi rigidă la baza cohleei (în apropierea ferestrei ovale şi
rotunde) →rezonează la sunete cu frecvenţe înalte
 mai largă şi compliantă la apexul cohleei, lângă helicotremă
→rezonează la frecvenţe joase

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI


PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
I.SEGMENTUL PERIFERIC
 MACULA OTOLITICA
(APARATUL OTOLITIC)

− localizare:
 utricula
 sacula

− maculele otolice= receptori


statici(Φ = 2 mm)
− alcatuire
 celule senzoriale ciliate
 celule de susţinere
- Macula este acoperita de o
masa gelatinoasă cu
cristale de carbonat de
calciu (otoliţi)

− excitantul specific

variatiile acceleraţiei lineare

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI


I.SEGMENTUL PERIFERIC
 CREASTA AMPULARA

Localizare – la baza canalelor semicirculare


membranoase( in dilatari numite ampule)

Canalele semicirculare membranoase


au 2 extremităţi:
 extremitate ampulară
 extremitate neampulară
 Conţin endolimfă

− creste ampulare alcatuire


a.cel. senzoriale au
-la polul apical cili inclavati
intr-o substanţa gelatinoasă = cupula;
- la polul bazal dendritele
neuronilor din ggl Scarpa
b. celule de sustinere

− excitantul specific este

acceleraţia unghiulară/rotatia capului


sau corpului
PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
RĂSPUNSUL LA ACCELERAŢIA LINEARĂ

acceleraţia lineară şi forţa gravitaţională acţionează pe:


 macula utriculară situată orizontal
 macula saculară orientată vertical
otholiţii sunt mult mai denşi în comparaţie cu endolimfa
 acceleraţia lineară va determina o mişcare a otholiţilor
în sens opus
 deplasarea cililor celulelor receptoare maculare
 generarea unui impuls în fibra nervoasă
macula descarcă impulsuri şi în absenţa mişcărilor capului
sub acţiunea forţei gravitaţionale asupra otholitilor →
responsabile de:
 reflexul de redresare a capului
 alte ajustări importante ale posturii

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI


RĂSPUNSUL LA ACCELERAŢIA UNGHIULARĂ

acceleraţia unghiulară acţionează pe:


 crestele ampulare
determină o mişcare a endolimfei în canalele semicirculare
aflate in planul ei de acţiune
 în direcţia opusă rotaţiei din cauza inerţie sale
 produce flexia cupulei
 stimularea bilaterală a receptorilor de la acest nivel

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI


PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI
II.SEGMENTUL DE CONDUCERE

 PROTONEURONUL TRITONEURONUL
 la nivelul ganglionului lui Scarpa
 neuroni bipolari
 dendritele vin în contact cu celulele receptoare
 axonii → componenta vestibulară a nervului auditiv (VIII)

→ fac sinapsă la nivelul nucleilor vestibulari


DEUTONEURONUL → nucleii vestibulari (superior, medial, lateral şi
inferior)din bulb
TRITONEURONUL- in talamus

III. SEGMENTUL CENTRAL-CENTRUL CORTICAL AL ECHILIBRULUI


 este localizat în girusul temporal superior
 leziunile determină:
 tulburări de echilibru
 halucinaţii de tip vestibular (senzaţia de plutire, de deplasare a corpului)

PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI


PROFESOR LORELA CARADAN, CNER IASI

Anda mungkin juga menyukai