r artropatie degenerativă
)
r debut insidios,
r evoluţie cronică, cu pusee de decompensare algică, statică şi
funcţională
m
r prevalenţa S cu vârsta
î
î
¦reditatea (predispoziţie genetică)
Vârsta
Sexul
Obezitatea
Factori nutriţionali Ȃ micronutriente antioxidante, vitamina A, C, D
Densitatea minerală osoasă
Hipermobilitatea sau instabilitatea articulară
Alte boli Ȃ diabet zaharat, hipertensiune arterială, hiperuricemie.
î
Solicitarea anormală a unor ţesuturi normale
Stress mecanic Ȃ suprasolicitări repetate profesionale, sportive, obezitate, anomalii de statică
Traumatisme cu deformări articulare - subluxaţii, luxaţii, fracturi
Solicitarea normală a unor ţesuturi anormale
Boli congenitale Ȃ displazii de şold, boala Legg-Calve-Perthes, luxaţia congenitală de şold,
displazia de acetabul, displazia de condili femurali, etc.
Alterări secundare ale cartilajului articular Ȃ infecţioase, inflamatorii, metabolice, endocrine,
neurologice
Degradează proteoglicanii
şi colagenul
sinteza de proteoglicani şi colagen prin epuizare
condrocitară
!
[
"
[
#
$
prin scăderea capacităţii de amortizare a
cartilajului alterat
r
r şold (coxartroză)
r genunchi (gonartroză) Ȃ femuro-tibială, femuro-patelară
r coloană vertebrală (spondiloză) Ȃ cervicală, toracală, lombară
r mâini
r picioare
r alte localizări Ȃ umăr, cot, articulaţie temporo-mandibulară
r debut - insidios
m
r ¯
r este de tip
r apare şi se intensifică la efort
r se ameliorează în repaus
r este ,
r ¯
r ¯
r ¯
r antalgică
r prezenţa osteofitelor
r distrugerea cartilajului şia osului subcondral
r deformări
r atrofii musculare
r anchiloze
r
m
r
- secundară efuziunilor, hiperplaziei sinovialei
sau prezenţei osteofitelor,
r
,
r
- în artroza mâinii,
r
- în stadii avansate,
r
r
,
r
,
r
,
r
r
m
r "
r
- formându-se la contactul cu acid acetic concentrat cheagul
la mucină spre deosebire de
r
r ultrasonografie
r tomografie computerizată,
r rezonanţă magnetică nucleară,
r scintigrafie osoasă
m
r
#
r ameliorarea durerii,
r menţinerea funcţiei,
Protecţie articulară
Adaptarea mediului în activitatea
cotidiană
Antialgice simple
Forme medii
Cure scurte cu antiinflamatoare
nesteroidiene
Fizioterapie
lucocorticoizi intraarticular
Tratament
Forme grave chirurgical
r educarea pacientului,
r corticoizi - intra-articular,
r hialuronat - intra-articular,
r osteotomii
r debridare artroscopică
r artroplastii
"#
r Obiective:
r combaterea durerii,
r termoterapie
r aplicaţii locale de căldură (atenuarea durerii cronice, de mică intensitate,
reducerea contracturii musculare)/ de rece (în dureri acute)
r electroterapie
r galvanoterapie
r curenţi de joasă frecvenţă Ȃ diadinamici (DF, PL), Trabert, stohastici, T¦NS
r curenţi de medie frecvenţă Ȃ interferenţiali (80-100Hz)
r curenţi de înaltă frecvenţă Ȃ unde scurte, înaltă frecvenţă pulsatilă
(Diapulse), unde decimetrice, microunde j efect antalgic + termic
r ultrasunet
r fototerapie
"#
r kinetoterapie
r posturări
r mobilizări articulare
r tracţiuni
r refacerea stabilităţii
r refacerea controlului muscular dinamic pentru mers
r relaxarea-decontracturarea musculară
r menţinerea funcţionalităţii mioartrokinetice a articulaţiilor adiacente
r masaj
r antalgic, decontracturant
r stimularea propriocepţiei cu menţinerea tonusului muscular
r trofic tisular local
"#
r hidrokinetoterapie
r tratament balnear
r terapie ocupaţională
$
$
r
r cu debut la 40-60 de ani,
r etiologie necunoscută,
r factori predispozanţi - obezitate, menopauză, senescenţă
r
¯
r malformaţii, distrofii de creştere, traumatisme, artrite diverse,
r cu debut înainte de 40 de ani
$
r ¯
r de intensitate moderată şi de tip
å r regiunea inghinală,
r cu iradiaţii în regiunea fesieră şi
retrotrohanteriană, sau pe faţa anterioară a
coapsei până la genunchi (uneori sub formă de
gonalgii izolate, care pot duce la confuzii
diagnostice)
r apare la:
r mers pe teren accidentat,
r ortostatism prelungit,
r trecerea de la poziţie şezând la poziţie verticală
$
r Ú
r Ú
r §
´ flexia se însoţeşte de o rotaţie internă
´ extensia se însoţeşte de o rotaţie externă
´ rotaţie internă Ȃ coapsa se deplasează intern, iar gamba extern
´ rotaţie externă Ȃ deplasarea coapsei extern şi a gambei intern
r §
´ * #
- la sprijinul unipodal, bazinul coboară de partea piciorului ridicat
prin deficitul cvadricepsului şi fesierului mijlociu
$
r §
r *
- pacient în decubit ventral; mâna examinatorului prinde
glezna pacientului şi încearcă să ridice în sus membrul
inferior cu genunchiul flectat la 90º;
- genunchiul nu se poate desprinde de planul orizontal l
" !
$
%&
r Obiective
r Combaterea durerii
r $
r ^
r Baia cu nămol
r Duş subacval
r hidrokinetoterapie
$
%
r Ë
r &
: pentru evitarea flexumului şi rotaţiei externe
preventiv în stadiul iniţial, corectoare în stadiul evolutiv, dar devin
inutile în stadiul final
&#".
- decubitul ventral, eventual cu un sac de nisip pe sacru şi o pernă mică sub
genunchi;
- decubit dorsal, o pernă sub fese, şoldul afectat întins (eventual cu sac de nisip
sub coapsă), iar celălalt mult flectat (cu genunchiul la piept);
- decubit dorsal la marginea patului lăsând membrul inferior să atârne jos din
pat. Atenţie să nu se lordozeze lombar
&#"
- uneori, pentru noapte, pot fi folosiţi suporţi pentru picior şi gambă, orteze din
faşă gipsată sau materiale termoplatice, ca nişte jgheaburi cu două
susţinătoare laterale, care obligă membrul inferior să rămână în poziţie
anatomică (picior cu degete spre zenit) blocând tendinţa spre rotaţie externă
(picior cu degete spre exterior).
$
%
r Ë
r
0 mai ales ,
extensorii en, " ! ", folosind contracţiile izometrice şi
mişcările active cu rezistenţă progresivă (izotonice)
r
r durere pe toată linia interarticulară sau zonele laterală, medială
r
r *
r Insuficienţa structurilor ce asigură stabilitatea pasivă: congruenţa articulară,
ligamentele
r Insufic ienţa elementelor ce asigură stabilitatea activă (musculatură:
cvadriceps- hipotrofie
r
Ȃ progresivă
r Scăderea extensiei şi flexiei
r Faze avansate : contractură cvadriceps, flexie limitată
r Mers cu rotaţie externă
%&
r Îngustarea interliniei
r Osteoscleroză subcondrală
r Osteofitoză
r #
r &
r evitare flexum
r pentru deviaţii în plan frontal şi pt recurvatum: pene taloniere în mers
r
r
Ȃ zona afectată (afectarea ligamentelor paravertebrale,
capsulei artic, sinovialei inflamate, spasm muscular)
r
Ȃ compresiunea rădăcinii nervoase
r #
+/-
- debut brusc, de scurtă durată
r torticolisul acut =înclinare laterală a capului, involuntară, dureroasă, cu
blocarea mişcărilor de rotaţie şi lateroflexie.
r contractura unor muşchi ai gâtului (sterocleidomastoidian sau trapez), cel
mai frecvent unilaterală,
r la cea mai mică mişcare, durere acută ce împiedică aproape total orice
deplasare a capului
# *
r
#
r cefalee, greţuri, vărsături, tulburări oculare şi neurovegetative
# *
r
r
r înclinaţie laterală
r rotatie
r anteflexie
r î
Pacientul este în DD, capul fiind în afara suprafeţei de sprijin; Kt. lateral de
pacient cu o mână realizează priza sub mandibulă, iar cealaltă mână este
plasată la nivelul regiunii occipitale. Se realizează pasiv flexia şi extensia
capului.
r
Pacientul este în DD, capul fiind în afara suprafeţei de sprijin; Kt. lateral de
pacient cu o mână realizează priza la nivelul regiunii temporale superioare,
iar contrapriza în partea opusă a feţei, pe bărbie. Pentru a testa rotaţia se
pune capul în poziţie neutră şi apoi se roteşte lateral.
r o
Kt., folosind aceleaşi prize ca şi cele utilizate în cazul mişcării pasive de
rotaţie a capului, înclină lateral capul pacientului spre umărul acestuia. O
amplitudine normală a înclinării laterale este de aproximativ 45°
# *
r
r
r #
r termoterapie
r încălzire locală Ȃ superficial (lampă solux, parafină); profund (US, microunde)
r electroterapie
r antalgică Ȃ joasă frecvenţă, medie frecvenţă (CIF 80-100Hz)
r masaj relaxant
# *
%
r #
r posturare
r tracţiuni continue/ discontinue decomprimare articulară, eliberarea găurilor
de conjugare
r pt tractiuni mecanice:
r 8-14kg Ȃ tractiuni discotinue si intermitente
"1 :
r osteofite difuze,
r pensare disc intervertebral,
r artroză interapofizară
# m
r
r accentuată de efort, iradiază în regiunea fesieră sau spina iliacă postero-
superioară,
r cedează la repaus şi în poziţie de relaxare
r contractură musculară paravertebrală cu palparea dureroasă a apofizelor
spinoase
r
r debut brusc cu contractură musculară, blocaj lombar, scolioză antalgică.
r
r compresiune datorită unei protruzii sau hernii de disc.
r debut brusc, declanşat de efort, mişcări greşite.
r este mai frecventă la nivelul L5-S1 şi mai rară la nivelul L3-L4.
# m
r #
'
81*>)
r lombalgii cu atitudine antalgică în flexie contralaterală leziunii.
r mobilitatea coloanei vertebrale în flexie-extensie este redusă, rotaţia laterală
fiind posibilă.
r durerea se accentuează la presiunea
!
:
r punctul lombar, punctul sacroiliac, fesier, trohanterian, peroneotibial
r
r modificări ale aliniamentului
r contractura musculaturii paravertebrale
r &
r apofize spinoase
r musculatura paravertebrală
r puncte Valleix - lombar, punctul sacroiliac, fesier, trohanterian, peroneotibial
# + m
r
r
r Lasegue -
# + m
r
r osteofite
r pensarea spaţiului intervertebral
r scleroză marginală
!# # ,"
r spondiloză hiperostozantă Ȃ boala Forestier Rotes-Querrol
r
#
r ¦ducarea pacientului
r Combaterea durerii
r Asuplizarea coloanei vertebrale
r Tonifiere musculatură paravertebrală
r Reeducarea posturii corecte
r Readaptare la efort
# + m
%
r
r antalgică + decontracturantă
r galvanizare
r curenţi de joasă frecvenţă
r curenţi de medie frecvenţă
# + m
%
r $
r ^2
r ^
r duş subacval
# + m
%
r Ë
r combaterea durerii;
r combaterea poziţiilor vicioase;
r îmbunătăţirea mobilităţii articulare;
r promovarea exerciţiilor de asuplizare a coloanei, de armonizare a curburilor
fiziologice;
r tonifierea musculaturii erectoare a coloanei vertebrale;
r posturarea unei verticalităţi toracice cât mai ample pentru asigurarea volumelor
pulmonare în limite cât mai normale
r Ë
r ¯
, fără simptome de compresiune radiculară:
r posturarea corectă în poziţiile antalgice şi repausul la pat, câteva zile
r corset
r program de exerciţii kinetice din poziţii de descărcare a coloanei vertebrale şi
apoi de încărcare a ei în mod treptat până la exerciţii active şi cu rezistenţă în
ortostatism
# + m
%
r Ë
r
r relaxare generală
r lombostat
r scăderea iritaţiei radiculare prin:
r adoptarea unor posturi antalgice:
r DD, cu capul şi umerii ridicaţi pe o pernă, genunchii flectaţi cu un sul
sub ei, picioarele sprijinindu-se pe tălpi;
r DL Ƿîn cocoş de puşcădz;
r DD, cu şoldurile şi genunchii la 90º, gambele sprijinindu-se pe un
scăunel sau o cutie.
r tracţiuni vertebrale continue la pat, cu un cadru special sau cu o centură lată
# + m
%
r Ë
r
r relaxarea musculaturii contractate: tehnici FNP
r asuplizarea trunchiului inferior prin exerciţii de remobilizare a coloanei
lombare, basculări de bazin, întinderea musculaturii paravertebrale şi
psoasiliacului (program Williams)
?
r
spatiului articular
r osteofitoza
r scleroza subcondrală
r subluxatie primul metacarpian, fixat în adducţie şi antepoziţie
r deficit de prehensiune, atrofia m eminenţei tenare
6rtroza digitală (radiologie)
%-./
r Obiective:
r Reducerea durerii şi paresteziilor
r ¦lectroterapie
r Hidrotermoterapie
r Masaj relaxant
r Kinetoterapie
r Mobilizări pasive
r Terapie ocupaţională