Tractoare şi

Automobile

l.
l. s.
s. NASTAS
NASTAS Andrei
Andrei

catedra
catedra “Design
“Design Industrial
Industrial şi
şi
de
de Produs”
Produs”
UTM
UTM 2010
2010
 Structura cursului
curs - 45 ore
seminar - 15 ore
laborator - 15 ore
Examen intermediar, examen final

Literatura:
1. Bobescu Gh., Cofaru C., Chiru A., … , Motoare pentru automobile şi tractoare.
Manual pentru MAI. Teoria şi caracteristici. , Vol. II. – Chişinău: Editura Tehnica,
1996 – 238 p.
2. Tecuşan N., Ionescu E., Tractoare şi automobile. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică, 1982. 460 p.
3. Белоконь Я. Е., Окоча А.И., Шкаровский Г.В.  Тракторы «Беларусь»
семейств МТЗ и ЮМЗ. Устройство, работа, техническое обслуживание. 
Чернигов: ПКФ Ранок, 2003. 259 с.
4. Родичев В.А. Тракторы. Москва: ПрофОбрИздат, 2001. 256 с.

Tractoare şi Automobile 2
 Din istoria Tractoarelor
Primul tractor agricol a folosit motorul cu aburi, şi a fost dezvoltat în 1868. Aceste tractoare
au fost făcute sub forma unei locomotive mici şi exploatate de către un singur om. Un tractor
cântăreşte în jur de 5 tone. Tractoare au fost folosite in principal pentru transportare şi, în
special, în comerţul cu lemn. Primul tractor complet a fost creat în 1879. Tractorul cel mai
popular cu motor de abur a fost 4CD Garrett, care a lucrat până la apariţia motorului pe
benzina. Primul motor cu combustibil cu benzina a fost creat în 1887. În 1892. Ioan Froelich
din Iowa a decis să testeze puterea motorului pe benzina, montîndul pe şasiu Robinson,
construcţia este utilizată la o maşină de treierat. Tractorul Froelich, predecesorul tractoarelor
Waterloo, este considerat de mulţi, ca primul tractor de succes ce rulează pe benzină.
Maşina lui Froelich a stat la baza unei liniii de îmbunătăţire a motoarelor pe benzină şi, în
cele din urmă, inventatorul celebru, John Deere a creat un motor cu doi cilindri. În anii 1800,
cinci oameni de ştiinţă au început să lucreze la dezvoltarea motoarelor cu gaz, care a fost
finalizată la sfârşitul anilor 1800. Această elaborare a permis de a deschide prima fabrica
pentru producerea motoarelor cu gaze în Statele Unite în 1901.
La întreprinderea lui Henry Ford, sub conducerea inginerului şef Iosif Galamba a fost pentru
prima oară incepută producerea tractoarelor cu motoare pe benzina. Numele de "tractor" nu
este folosit, dar e numit "plug auto". Aceste tractoare au fost folosite intens în agricultură.

Tractoare şi Automobile 3
 Din istoria Tractoarelor
În 1904 este elaborat proiectul tractoarului Hartsoa bazat pe unul dintre primele
motoare cu mai multi cilindri, care oferă un mers mai lin si transmite cuplu motor la roţile
din spate. În 1906. Patrick Lyons se interesează de tractorul Hartsoa, şi ca urmare se
semnează acordului de fabricaţie a tractoarelor început într-o fabrică în Minneapolis.
Iniţial, compania a fost numit " Transit threshers " şi se ocupa de producţia de maşinilor
de treierat. Aceste mecanisme erau aggregate la tractoare şi utilizate pentru a recolta
cereale. Dar, peste timp, aceste mecanisme şi-au pierdut popularitatea lor şi, prin urmare,
în 1908 compania a fost reorganizat într-o companie industrială, care a produs numai
tractoare. În curând s-a creat o nouă linie de producţie a tractorului, care a fost poreclit
"Big 4", din cauza celor patru cilindri de motor masivi. Cu toate acestea, prin 1920.
fermierii şi-au pierdut interesul pentru tractoarele grele, care au fost înlocuite de altele
mai uşoare şi mai manevrabile.

Tractoare şi Automobile 4
Clasificarea Tractoarelor

Tractoare şi Automobile 5
 Clasificarea Tractoarelor
după clasa de tracţiune
Tractoarele agricole sunt împărţite în opt clase de tracţiune: 0,6;
0,9; 1,4; 2; 3; 4; 5 şi 6. Se prevede şi clasa 8 pentru motoarele
368 kW (500 cp) .

Tractoare şi Automobile 6
Clasificarea Automobilelor

Tractoare şi Automobile 7
 Dimensiunile de bază a
tractoarelor şi automobilelor
Dimensiunile principale care caracterizează construcţia unui tractor sau automobil suntt
cele arătate în figurile 1.1, 1.2 şî 1.3.
Dimensiunile de gabarit sunt cele mai mari dimensiuni privind lungimea A, lăţimea E şi
înălţimea D, ţinînd seama şi de dimensiunile cabinei sau caroseriei.
Ampatamentul L (baza sau distanţa între punţi) este distanţa intre axele geometrice ale
рunţilor tractorului sau automobilului. La automobilele cu trei punţi, ampatamentul se
consideră distanta între axa geometrica a punţii din faţa şi jumătatea distanţei dintre
cele două punţi din spate. În acest caz, se indică suplimentar şi distanţa intre cele
doua punţi din spate.
La tractoarele pe şenile, ampatamentul L reprezintă distanţa dintre axa roţii (steluţei)
motoare şi axa roţii de întindere. Ia acest caz, se mai indică si lungimea de sprijin a
şenilei L1, adică lungimea şenilei în contact cu solul.
Ecartamentul (spate В şi faţa B1) reprezintă distanţa dintre planele mediane ale roţilor de
pe aceeaşi punte. Pentru autovehiculele prevăzute ca roţi duble in spate,
ecartamentul se dă ca distanţa dintre planurile ce trec prin jumătatea distantelor celor
două roţi de pe aceeaşi poate. La tractoarele pe şenile ecartamentul este distanţa
dintre planele longitudinale de simetrie ale celor două şenile.

Tractoare şi Automobile 8
 Dimensiunile de bază a
tractoarelor şi automobilelor
Lumina С (garda la sol) este distanţa dintre sol şi punctul cel mai de jos al corpului
tractorului sau al saşiului automobilului.
Consolele din faţă F şi din spate G sunt distanţele de pe orizontala dintre axa de simetrie a
punţii din faţă. respectiv din spate, pînă la extremitatea din faţă, respectiv din spate, a
tractorului sau automobilului. Aceste distanţe se mai numesc şi depăşirile bazei.
Raza longitudinala de trecere  este raza unui cilindru convenţional tangent la roţile din
faţă, din spate şi punctul cel mai de jos l şasiului, punct situat între punţile tractorului
sau automobilului.
Raza transversala de trecere 1 este raza cilindrului tangent la cele doua roţi de pe aceeaşi
punte şi la punctul cel mai de jos al tractorului sau automobilului, punct situat între roţi.
Unghiurile de trecere din faţă 1 şi spate 2 sunt unghiurile determinate de sol şi tangentele
duse la roţi prin punctele extreme inferioare din faţă 1 şi din spate 2.
Înălţimea platformă H este distanţa de la sol la suprafaţa exterioară a podelei platformei
autocamionului sau tractorului de transport.
Dimensiunile platformei (lăzii autocamionului) I x К x M sînt lungimea, lăţimea şi înălţimea
lăzii măsurate în interiorul acesteia.

Tractoare şi Automobile 9
Dimensiunile de bază a
tractoarelor pe roţi

Tractoare şi Automobile 10
Dimensiunile de bază a
tractoarelor pe şenile

Tractoare şi Automobile 11
Dimensiunile de bază a
automobilelor

Tractoare şi Automobile 12
Dimensiunile de bază p/u
tractoarele europene

T4020V T4030V T4040V T4050V

Dimensions & Weights****

A Wheelbase 2WD (mm) 2078 2078 2078 2165

A Wheelbase 4WD (mm) 2093 2093 2093 2180

A Wheelbase SuperSteer™ 4WD front axle (mm) - - - -

B Overall length 4WD (mm) 3925 3925 3925 4012

C Minimum overall width (mm) 1061 1061 1061 1061

D Height to top of ROPS (mm) 2249 2249 2249 2335

D Height to top of cab (mm) 2148 2148 2148 2148

E Height at centre rear axle to top of cab (mm) 1648 1648 1648 1648

F Ground clearance min (mm) 270 270 270 270

Max. permissible weight (kg) 3800 3800 3800 3800

G T4000V front wheel track setting 2WD (mm) 878 - 978 878 - 978 878 - 978 878 - 978

G T4000V front wheel track setting 4WD (mm) 879 - 985 879 - 985 879 - 985 879 - 985

G T4000V rear wheel track setting 4WD (mm) 861 - 1261 861 - 1261 861 - 1261 861 - 1261

T4000V Weights***** 2WD/4WD (kg) 2459/2710 2459/2710 2459 - 2710 2531/2790

Tractoare şi Automobile 13
Dimensiunile de bază p/u
tractoarele americane

Tractoare şi Automobile 14
 Structura tractorului
Tractorul este un vehicul autodeplasabil, prevăzut cu motor propriu, care are rolul de a
tracta şi purta sau acţiona diferite maşini agricole.
Tractorul se poate deplasa pe roţi sau pe şenile. El este alcătuit din următoarele părţi
componente:
 
M- motor
A- ambreiaj
CV- cutia de viteze
R- reductor
TC- transmisia centrală
D- diferenţialul
TF- transmisia finală
Mecanismul de deplasare
Organele de conducere
Şasiu, suspensie şi utilaj auxiliar
Echipament de lucru
Echipament electric
 
 

Tractoare şi Automobile 15
 Structura tractorului
Motorul este partea principală a tractorului care transformă energia chimică a
combustibilului capabilă să dezvolte lucrul mecanic necesar deplasării tractorului şi
acţionării maşinilor agricole şi a altor utilaje.
Transmisia tractorului transmite energia de la motor la organele de deplasare şi a altor
organe de acţionare, asigurând deplasarea tractorului cu diverse viteze, mersul
înapoi, executarea virajelor staţionarea tractorului cu motorul în funcţie etc.
Mecanismul de deplasare foloseşte la susţinerea tractorului şi asigură deplasarea lui pe
suprafaţa solului de la un loc la altul.
Organele de conducere servesc la dirijarea tractorului în timpul deplasarii lui, pe
direcţia dorită de conducator. Ele sunt grupate în două mecanisme şi anume:
mecanismul de direcţie;
mecanismul de frânare.
Sasiul, suspensia şi utilajul auxiliar sunt elemente ale structurii tractorului şi ale
echipamen­tului auxiliar.
Echipamentul de lucru este format din mai multe mecanisme şi dispozitive care permit
tractarea şi cuplarea maşinilor agricole şi a remorcilor, dar şi antrenarea lor,
acţionarea celor care lucrează la staţionar.
Echipamentul electric al tractoarelor este folosit la pornire, la iluminare şi la
semnalizarea optică şi acustică.

Tractoare şi Automobile 16
Întrebări

Tractoare şi Automobile 17