INSTRUMENTE DE PLATA I.P.

C
CLASA A XI-A B XIFILIERA: TEHNOLOGICA PROFIL :SERVICII CALIFICAREA PROFESIONALA: TEHNICIAL IN ACTIVITATI ECONOMICE

Modalitatile de plata
1. a) b) c) d)

2. 3.

Caracterizarea modalit ilor de plat : Plata marfa contra marfa Platile cu numerar Platile prin virament Platile prin intermediul mijloacelor electronice Prezentarea instrumentelor de plata :ordinul de plata, cecul, biletul la ordin, cartea bancara (cardul), cambia Reguli de completare a instrmentelor de plata( ordinul de plata, cambia, biletul la ordin , girul, formular de virament , formularul ordinului de plata pentru trezoreria statului

INSTRUMENTE DE PLATA
Conceptul de instrument de plata Instrumentul de plata( cambia, biletul la ordin , cecul , etc , reprezinta efectele de comert fara numerar , utilizate in procesul de plata a furnizorilor de bunuri si servicii , de imobilizari , precum si in procesul de desfacere. Acestea sunt cunoscute si sub alte denumiri , cum ar fi: - Efecte comerciale( sunt folosite in operatiuni comerciale de vanzare-cumparare, in relatiile de vanzarecredit etc) - Titluri comerciale - Titluri de credit - Instrumente de credit - Polite

Modalitatile de plata
Modalitatile de plata sunt urmatoarele: plata marfa contra marfa , plata in numerar, plata prin cec, plata prin titluri de credit , cambia si biletul la ordin, plata prin ordin de plata, plata documentara

1. Plata marfa contra marfa( troc) este o modalitate pecuniara folosita in antichitate , dar care a revenit odata cu criza economica din 1929 -1933 si criza datoriilor externe sin 1980-1985 , in 1980prezent este folosita ca o tehnica de deblocare a relatiilor comerciale cu tari sau firme ale caror disponibilitati financiare sunt modeste si inexistente

Platile cu numerar
Functia banilor de instrument de plata se realizeaza prin intermediul monedei. Aceasta se prezinta sub doua forme: - Moneda efectiva(numerar) - Moneda scripturala (de cont) Totalitatea monedei aflate in circulatie constituie masa monetara Masa monetara reprezinta suma de bani aflata in circulatie la un moment dat intr-o intreconomie si apartinand diferitilor agenti economici reprezinta masa monetara

In circulatie , numerarul se afla sub forma monedei matalice si a bancnotei , detinute de agentii economici , diverse entitati si populatia In Romania moneda de baza este leul , divizionara banului 1, 5, 10, 50 bani- iar cea multipla 1, 5, bani10, 50, 100 si 500 lei. Monedele metalice sunt piese din diverse metale care se prezinta sub forma circulara de disc plat si servesc ca mijloc de plata , de circulatie si uneori de tezaurizare.Pe fata si pe spate , moneda are cate un desen in relief si inscriptii( legende), iar pe muchie zimti sau inscriptii

Bancnotele sunt bani emisi de banca centrala si garantati de acestia. Numerarul reprezinta forma cea mai lichida dintre toate instrumentele de plata si datorita acestei caracteristici , s a muntinut in toate etapele evolutiei societatii de la aparitia banilor pana in prezent. Preferinta pentru numerar se manifesta in principal la populatie si la unitatile economice.

Dezavantajele numerarului: - Banii pastrati sub forma de numerar nu aduc venituri , deci randamentul este zero - Tranzactiile in numerar si pastrarea acestuia implica costuri mai mari de transport si depozitare si riscuri apreciabile de securitate

EVALUARE
Raspundeti la urmatoarele intrebari: 1. Ce reprezinta masa monetara? 2. Care sunt dezavantajele numerarului? 3. Care este moneda de baza a Romaniei? II. Completati spatiile libere cu termenii care lipsesc: a) Bancnotele sunt bani emisi de ..si garantati de acestia b) Numerarul reprezinta forma .dintre toate de plata c) ..se afla sub forma monedei . Si a .. III. Realizati un eseu cu tema ,, Banii nu aduc fericirea , da o intretin
I.

Platile prin virament

Moneda scripturala ( banii de cont) reprezinta disponibilitatile banesti aflate in conturile bancare si circuitul intre aceste conturi prin operatia de virament Viramentul este operatiunea facuta de banca , pe baza dispozitiei clientului sau , de transfer al unei sume de bani din contul clientului respectiv in contul beneficiarului desemnat, prin debitarea contului clientului si creditarea contului beneficiarului

In operatiunile de comert exterior , viramentul consta in ordinul dat de debitor (importator)bancii sale , de a transfera din contul sau , in contul creditorului( exportatorului) la banca acestuia , o suma de bani reprezentand contravaloarea marfii. Pentru a depasi neajunsurile modalitatilor clasice de transfertransfer-posta si a raspunde exigentelor cu rapiditate , 239 de banci , din 15 tari au creat in mai 1973 , societatea SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecomunication), care s-a bucurat ulterior de ssuccesul rememorabil in lumea bancara In prezent SWIFT-ul functioneaza sub forma unei retele de SWIFTteletransmisiune , inchiriata administratiilor care detin monopolul telecomunicatiilor si functioneaza prin intermediul legaturilorde telecomunicatii dintre calculatoarele bancilor care permit o transmitere rapida a mesajelor

CONFIDENTIALITATE

RESPONSABILITATE

Sistemul SWIFT Indeplineste 4 obiective majore

INTEGRITATE

DISPONIBILITATE

EVALUARE I. Raspundeti la urmatoarele intrebari:  Ce reprezinta viramentul?  Definiti SWIFT-ul? SWIFT Care sunt obiectivele majore ale SWIFT-ului? SWIFTII. Completati spatiile libere cu termenii care lipsesc: a) este operatiunea facuta de pe baza dispozitiei . b) Sistemul SWIFT indeplineste obiective .. c) Moneda reprezinta disponibilitatile ..aflate in conturile .si .intre ceste conturi prin ..de .. III. Realizati un eseu cu tema ,, Sistemul SWIFT intre virtual si real

Platile prin intermediul mijloacelor electronice

Instrumentele de plata electronice sunt de 2 tipuri: - Instrumente de plata la distanta( cardul, ordinul de plata electronic, cecul electronic) - Instrumentele de plata de tip moneda electronica( portofelul electronic) Ordinul de plata electronic este o versiune a ordinului de plata pe suport hartie cu deosebirea ca se deamaterializeaza atunci cand intra in sistemul de plati electronice. El se prezinta sub forma unui mesaj electronic in care sunt cuprinse , intr-o anumita ordine , intrinformatiile necesare

Cecul electronic este un instrument care se prezinta sub forma unui mesaj electronic semnat electronic si are aceleasi functii ca si cecul pe suport hartie Progresele deosebite realizate in domeniile informaticii si telecomunicatiilor au revolutionat societatea si au schimbat radical relatiile bancabancaclient si chiar conceptul despre banca. Noile tehnologii au devenit atat un catalizator al marilor schimbari de care beneficiaza consumatorii de servicii bancare , cat si un suport pentru banci care incearca sa raspunda noilor cerinte

EVALUARE

I.
1.

Raspundeti la urmatoarele intrebari:

Care sunt tipurile de instrumente de plata? 2. Ce reprezinta ordinul de plata electronic? 3. Definiti cecul electronic II. Completati spatiile libere cu termenii care lipsesc: a) Ordinul de plata electronic este o versiune a . pe suport cu deosebirea ca se . atunci cand intra in sistemul de plati b) Cecul electronic este un instrument care se prezinta sub forma unui ............ electronic semnat . si are aceleasi functii ca si cecul pe suport .. c) Instrumente de plata la distanta sunt: cardul, de plata .. , .electronic III. Realizati un eseu cu tema ,, Tehnologiile moderne ale bancilor

CAPITOLUL II PREZENTAREA INSTRUMENTELOR DE PLATA :ORDINUL DE PLATA, CECUL, BILETUL LA ORDIN, CARTEA BANCARA (CARDUL), CAMBIA SI TRATA , GIRUL

a) b) c) d) e)

1.Ordinul de plata Concept Partile participante la ordinul de plata Circuitul local al ordinului de plata Circuitul intrajudetean al ordinului de plata Circuitul interjudetean al ordinului de plata

a)

Conceptul de ordin de plata este o dispozitie neconditionata , data de catre emitentul acesteia unei banci , de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani. Altfel spus , ordinul de plata este o dispozitie scrisa a unui creditor catre o banca spre a vira/plati din contul sau o suma de bani in contul unui creditor. n vederea efectu rii pl tii prin ordin de plat ordonatorul (importatorul) completeaz formularul Declaratia de plat valutar extern - DPVE pe care l depune la banca sa mpreun cu factura comercial si declaratia vamal de import.

Datele solicitate n DPVE pentru ordinul de plat numele b ncii ordonatorului; numele complet, adresa exact si codul fiscal al ordonatorului; modalitatea de plat (ordin de plat ); suma de plat n cifre si litere; felul valutei; numele complet, adresa exact si num rul contului beneficiarului; numele complet, adresa exact a b ncii beneficiarului; num rul si data contractului extern; speze si comisioane; lista documentelor; import de marf sau import de marf pentru prelucrare

. tara vnz torului; num rul si data buletinului vamal de import; felul m rfii; instructiuni suplimentare; Lucr torul bancar d ordinului de plat un num r de referin si verific dac clientul s u are disponibil n cont. Totodat , el ntocmeste nota contabil prin care debiteaz contul clientului s u si crediteaz contul b ncii corespunz toare, cu data valutei men ionat n DPVE. Banca va ntocmi mesajul ordinului de plat , l va cifra si l va transmite b nci corespondente.

b) Partile participante la ordinul de plata Emitent Platitor - poate fi emitentul sau banca emitentului Beneficiar persoana desemnata de catre platitor , prin ordin de plata sa primeasca o suma de bani Banca platitorului- banca initiatoare platitoruluiBanca beneficiarului banca destinatara

Elementele ordinulu de plata

Semnatura platitorului Denumirea Denumirea Beneficiarului si Contul acestuia

ORDINUL DE PLATA Numarul ordinului Denumirea emitentului si Contul bancar Suma ce Trebuie platita

c) Circuitul local al ordinului de plata

Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unitati bancare diferite,situate in resedinta de judet
BNR Directia de plati si decontari bancare

3 Banca platitor

BNR Sucursala judeteana

4 Banca beneficiar

1 platitor

5 beneficiar

d) Circuitul intrajudetean al ordinului de

plata
Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unitati bancare diferite,situate in acelasi judet. BNR
Directia de plati Si decontari bancare 3 Banca platitor BNR Sucursala judeteana 4

Banca beneficiar

Platitor

Beneficiar

e) Circuitul interjudetean al ordinului de

plata
A. Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unitati bancare diferite,situate in judete diferite , iar banca platitorului dispune de o unitate bancara in judetul de destinatie.
BNR Directia de plati si Decontari bancare

Banca platitor 3

BNR Sucursala judeteana

Banca beneficiar 6 beneficiar

2 Banca 1 Platitor

B. Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unitati bancare diferite,situate in judete diferite , iar banca platitorului nu dispune de o unitate bancara in judetul de destinatie, iar banca destinatara dispune de o unitate bancara in judetul platitorului.
BNR Directia de plati si Decontari bancare BNR Sucursala judeteana 4 Banca beneficiar 5

Banca platitor 1 Platitor 2

Beneficiar

Banca beneficiar

C. Platitorul si beneficiarul au conturi curente deschise la unitati bancare diferite,situate in judete diferite si niciuna din unitati bancare similare celalalt judetul
BNR Directia de plati si Decontari bancare Banca Platitor 3 Banca Platitor 2 Platitor 4 Serviciul de Compensare Multilaterala a Platilor fara Numerar pe suport hartie 5

Banca beneficiar 6 Banca beneficiar 7 Beneficiar

Judet Pla 1 titor

Bucuresti

Judet Bene ficiar

Raspundeti la urmatoarele intrebari: 1. Ce inseamna L.S? 2. Care sunt circuitele ordinului de plata? 3. Ce intelegeti prin ordin de plata? 4. Ce se intampla in cazul circuitul local al ordinului de plata?
5. Care sunt elementele ordinului de plata? 6. Definiti beneficiarul 7. Ce inseamna BNR? 8. Banca initiatoare este si . 9. Banca bneficiarului este si 1punct din oficiu

Evaluare

CECUL
a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k)

Concept Partile participante Elementele Categorii de cecuri Forme ale cecului Cecul in alb Avalul cecului Girul Cecul barat Cecul de calatorie Cecul circular

a) Cecul este un instrument de plata si de credit atunci cand emitentul doreste sa retraga numerar de la banca in folosul propriu b)Partile participante la cec Cecul este un instrument de plata care pune in legatura , in procesul crearii sale , trei persoane: - Tragatorul - Trasul - beneficiarul TRAS
(BANCA)

TRAGATOR (unitatea care emite Si plateste)

BENEFICIAR ( unitatea care Incaseaza cecul)

Cecul este creat de un tragator care, in baza unui disponibil la , banca, da un ordin neconditionat acesteia , care se afla in pozitia de tras , sa plateasca la prezentare , o suma unei terte persoane sau insusi tragatorului emitent(daca ridica bani din contul sau)aflat in pozitia de beneficiar. Astfel: - Tragatorul emite cecul - Posesorul legitim al cecului il incaseaza - Trasul il plateste

c)Elementele: - Denumirea de cec - Ordinul de a plati neconditionat o anumita suma de bani - Numele celui care trebuie sa plateasca(tras) - Aratarea locului unde trebuie facuta plata - Data si locul emiterii - Semnatura celui care emite cecul

Model completare Cec

d)Categorii de cecuri: - Cec platibil unei anumite persoane cu sau fara clauza ,,la ordin (cec girabil) - Cec platibil unei anumite persoane cu clauza ,, nu la ordin Acest tip de cec nu poate fi transmis prin gir , ci numai pe calea cesiunii ( este un act juridic prin care o persoana transmite alteia un drept sau un bun in schimbul unei sume de bani sau al unui avantaj Cesiunea de creanta- este un contract prin care creditorul , creantanumit cedent, transmite unei alte persoane , numite cedent, cesionar(persoana cesionar(persoana care primeste cesiunea) , o creanta a sa impotriva unui debitor , numit debitor cedat - Cec la purtator

CECUL IN ALB

CECUL BARAT

CECUL DE CALATORIE

FORME ALE CECULUI

CECUL CIRCULAR

CECUL GIRABIL

CECUL LA PURTATOR

e) Cecul in alb este un instrument de plata care cuprinde numai semnatura tragatorului f) Avalul cecului Avalul este o garantie personala prin care o persoana numita avalist , si anume acela care da avalul, garanteaza , direct sau pe cale de regres , obligatia asumata de una dintre perosanle obligate prin cec , persoana denumita avalizat , pentru toata suma mentionata pe cec sau pentru o parte din ea.

i) Cecul barat-Denumit astfel datorit faptului c prezint baratdou bare paralele pe fa a formularului de cec, acesta este decontat nntre b nci prin virament; el nu poate fi pl tit n numerar. Dac ntre cele dou bare se precizeaz numele unei b nci (barare special ), cecul nu poate fi pl tit dect la acea banc , n contul curent al beneficiarului. Cecul barat nu poate fi andosat, spre deosebire de cecul nebarat care circul de la o persoan la alta prin gir. O form a cecului larg utilizat n turismul interna ional este cecul de c l torie (engl travellers cheque). Este un cec de valori fixe, emis de b nci (format tip bancnot ) sicump rat de turisti n vederea achit rii diverselor cheltuieli cazare,  transport etc. f r a folosi numerar.

j)Cecul de calatorie In momentul emiterii unui cec, tragatorul poate conditiona plata acestuia de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul si semnatura persoanei care incaseaza respectivul cec. Acest cec poarta denumirea de cec de calatorie

k)

Cec circular este un titlu de credit emis de catre o societate bancara asupra unitatilor sale bancare sau asupra altei societati bancare. In cazul cecului circular , societatea bancara emitenta este atat tragator cat si tras Pentru ca o banca sa poata emite cecuri circulare , este necesara intocmirea utmatoarelor conditii: - Eliberarea de catre BNR a unei autorizatii speciale in acest scop - Existenta la banca a sumelor disponibile de la primitorii cecurilor circulare - Depunerea la BNR a unei cautiuni in titluri de credit de stat in valoare de 40% din suma cecurilor circulare emise

Cartea bancara - cardul

Este o cartel din material plastic (aici denumirea de bani de plastic) de formatul unei c r i de vizit , avnd imprimateemblema emitentului, n general, o banc si o serie de date pentru identificarea titularului, client al b ncii respective. Cardul permite, prin intermediul unor dispozitive electronice (de aici denumirea de bani electronici ), accesul titularului la contul s u bancar, precum efectuarea rapid de pl i la contul s u bancar, precum si efectuarea rapid de pl i (carte de plat / debit) sau ob inerea unor mprumuturi pe termen scurt (carte de credit).

C rtile de debit / credit au fost emise pentru prima dat n SUA de c tre marile magazine, lanturi hoteliere, companii petroliere etc. pentru fidelizarea clientilor prin acordarea de facilit ti de plat . B ncile au perfectionat acest sistem prin introducerea c rtilor multiutilizabile (c rti bancare): ap rute la sfrsitul anilor 50 n SUA (Dinners Club a fost primul succes, urmat de American Express si Carte Blanche n anii 80), ele au p truns si n Europa. n prezent diferite tipuri de carduri tind s nlocuiasc numerarul si cecul n pl tile interne si n t rile dezvoltate se extind si n diferite sfere ale tranzactiilor internationale. n acest sens au fost create cardurile cu circulatie international , ntre VISA, emis de Bank of America. n ultimii ani, cteva b nci romnesti (Bancorex, BCR, BRD, Banca Tiriac, Banca Agricol ) au devenit membre ale lui VISA INTERNATIONAL si au creat un centru de procesare a tranzactiilor cu carduri n tara noastr prin societatea Romcard.

Plata prin card nu este dect o variant modern a pl tii prin cec: dac n acest din urm caz cump r torul unei m rfi semneaz un cec pe care vnz torul l ncaseaz (la vedere sau la termen), n cazul pl tii prin card cump r torul prezint cartea bancar si semneaz factura, iar furnizorul o trimite spre ncasare la banca emitent . n operatiunile de plat prin carduri intervin trei participanti. - detin torul (beneficiarul) cardului, titular al unui cont la banca emitent ; - banca emitent , care administreaz si opereaz pl tile n conturile bancare curente ale beneficiarilor; - comerciantii, care accept plata prin carduri si care pot fi: hoteluri, restaurante, agentii de turism sau de transporturi aeriene, magazine etc. O variant a cardului, cartea de credit (eng. credit card) d detin torului s u dreptul de a obtine de la banca emitent un credit, n suma necesar efectu rii unor anumite pl ti.

Beneficiarul pl tii va primi contravaloarea b neasc a tuturor facturilor sale printr-o reglementare periodic , de regul lunar , cu banca emitent (sistemul numit offline). Dar adev rul atu al cardurilor l reprezint tehnologia electronic pe care se bazeaz utilizarea lor. n acest sens, o revolutie n domeniul decont rilor a constituit-o crearea sistemului de transfer electronic al fondurilor la locul de vnzare (engl. electronic funds transfer at point of safe sau EFTPOS). Este vorba de decontarea tranzactiei prin simpla introducere a unei c rti inteligente (engl. smart card)n terminalul situat la locul pl tii (de exeplu, ntr-un magazin) si apartinnd sistemului computerizat de decontare al elementului cardului (sistem on line)

Cambia
Cambia (engl. bill of exchange) este un ordin scris si necondi ionat dat de o persoan (tr g tor) unei alte persoane (tras) de a pl ti o sum de bani, la vedere sau la o anumit scaden , unui beneficiar.

Unul din cele mai vechi instrumente financiare, cambia (numit si trat sau poli ) a fost folosit ncepnd cu secolul X de c tre boga ii comercian i arabi, pentru ca n Evul Mediu s cunoasc o mare extindere n Europa occidental . Elementele cambiei apar pe documentul ce reprezint acest instrument de plat si credit si ele sunt obligatorii (denumirea de cambie, ordinul necondi ionat de plat , numele trasului, scaden a, locul pl ii, beneficiarul, data si locul emiterii, semn tura tr g torului) si facultative (dobnda, domicilierea, men iunea nu la ordin etc.). Cambia ndeplineste n circuitul comercial mai multe func ii: de plat , de creditare, de garantare

Mijloc de plat Cambia poate servi pentru plata datoriei pe care tr g torul o are la beneficiar, nlocuind circula ia banilor n numerar: n loc ca trasul s pl teasc tr g torului si acesta s achite datoria sa fa de beneficiar, tr g torul d ordin trasului s pl teasc direct beneficiarului. Pe de alt parte, datorit faptului c trata la ordin poate fi transmis prin gir, aceasta poate servi la acoperirea obliga iilor de plat ntre participan ii la lan ul andos rii. Astfel, beneficiarul unei trate, care are o datorie fa de un ter , poate pl ti cu trata, andosnd-o n favoarea creditorului s u, care devine noul beneficiar al cambiei; aceasta poate s-o utilizeze n acelasi fel pentru plata propriilor datorii. Plata prin trat n cele dou variante de mai sus nu este una perfect , pentru c acest instrument nu reprezint bani efectivi. Obliga iile sunt stinse prin trat numai temporar, sub rezerva ncas rii cambiei la scaden a de c tre ultimul beneficiar.

             

Mijloc de garantare Opera iunile cu trata se caracterizeaz printr-un grad ridicat de garan ie conferit de mecanismul cambial. n primulrnd, trasul este obligat s accepte cambia la prezentare (n caz contrar se recurge la protestul de neacceptare), iar din momentul accept rii trasul de vine debitorul principal al obliga iei de plat . n al doilea rnd, cambia poate fi avalizat , un ter (avalistul) asumndu-si obliga ia de a pl ti n locul debitorului, dac acesta nu efectueaz plata. n sfrsit, n cazul neonor rii cambiei se poate recurge la protestul de neplat . Pe de alt parte, datorit siguran ei de care se bucur , trata poate fi utilizat ca instrument de garantare n cadrul unor tehnici de plat nesigure (de exemplu, incasso documentar) sau ca mijloc de garantare a ndeplinirii unor obliga ii contractuale.

Mijloc de creditare ntre momentul nasterii obliga iei de plat a debitorului (importatorul) si momentul ncas rii contravalorii crean ei sale de c tre creditor (exportatorul) se scurge un anumitinterval de timp, deci se creeaz o rela ie de creditare. Ca atare, n valoarea cambiei trebuie s se reflecte si costul credit rii, innd seama de valoarea crean ei, dobnda pie ei si num rul de zile pn la scaden . n ceea ce priveste scaden a (termenul de plat ) aceasta poate fi indicat n mai multe feluri: - scaden a la vedere , caz n care posesorul cambiei (beneficiarul) o pate prezenta spre ncasare la orice dat calendaristic , iar trasul trebuie s o achite n aceeasi zi; n general, legea limiteaz terenul de prezentare a unei trate la vedere (n Romnia la un de la emisiune); - scaden a la un anumit termen de la prezentare, respectiv un anumit num r de zile de la data accept rii de c tre tras (sau a protestului de neacceptare); - scaden a la un anumit termen de la data emiterii; scaden a la o dat fix (formula cea mai des utilizat ), cnd n textul cambiei se trec ziua, luna si anul cnd se va face plata.

Cambia este mai ales un mijloc de creditare pe termen scurt, scaden a acesteia nedep sind, n general, un an, varianta cea mai frecvent fiind de 90 de zile. O variant a cambiei poate fi socotit biletul la ordin (engl. promissory note). Acesta este un nscris prin care o persoan (emitentul) se oblig s pl teasc unei alte persoane (beneficiarul), sau la ordinul acesteia, o sum de bani la scaden . Deci, fa de mecanismul cambial n cazul biletului la ordin exist numai dou p r i: emitentul, care cumuleaz func iile tr g torului si trasului si este debitorul obliga iei de plat ) si beneficiarul, creditorul pl ii.

Model de completare a cambiei