UNIVERSITATEA DIN

CRAIOVA FACULTATEA DE
LITERE
DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE, JURNALISM ȘI ȘTIINȚE ALE
EDUCAȚIEI

PORTOFOLIU

Profesor: Aida Cornelia Stoian

Student: Fotache Carmen Andreea

CPIP, Anul I

Craiova 2023
Tema 1

Teoria si metodologia
evaluarii

La începutu l anului şcolar este necesară realizarea unei evaluări iniţiale, care să cuprindă itemi
care vizează toate competențele structurate/parțial structurate ale clasei anterioare, pe niveluri de
complexitate diferită.
În funcţie de specificul clasei, profesorul poate decide să aloce două-trei săptămâni pentru
recapitulare/activităţi de predare-învăţare pentru unităţile de învăţare derulate . Itemii de
evaluare pot fi proiectaţi pe 3 niveluri de complexitate:
- Nivelul cognitiv (cunoaştere) .
Dimensiunea Cunoaștere (cunoștințe declarative, cunoștințe procedurale, cunoștințe
contextuale) este evidențiată prin următoarele tipuri de sarcini:
- reamintirea informațiilor relevante, descrierea/exprimarea cu propriile cuvinte,
exemplificarea, demonstrarea cunoștințelor în legătură cu utilizarea aparatelor, echipamentelor,
instrumentelor.
- Nivelul cognitiv (aplicare)
Dimensiunea Aplicare (abilitatea elevului de a aplica cunoștințe și înțelegerea conceptuală
manifestată în situații-problemă) este evidențiată prin următoarele tipuri de sarcini:
- comparare/diferențiere, relaționarea, utilizarea de modele, interpretarea, explicarea.
- Nivelul cognitiv (raţionament)
Dimensiunea Raționament (analizarea unor situații nefamiliare, a unor contexte complexe,
formularea de concluzii și explicații, luarea deciziilor, transferul de cunoștințe în situații
noi sau rezolvarea unor probleme ce presupun identificarea unei strategii de lucru) este
evidențiată prin următoarele tipuri de sarcini:
analiza, sinteza, formularea de de întrebări/ipoteze/predicții, designul investigațiilor, evaluarea,
justificarea concluziilor.
Evaluarea se va realiza prin aplicarea unor instrumente de evaluare/metode cum ar fi testul scris,
care permite o măsurare a gradului de realizare a competențelor specifice vizate, liste de
verificare, grile de evaluare criterială etc.
Test de evaluare inițială – Elemente de Minecraft

Citește cu atenție întrebările și

indicațiile. Timp de lucru: 30 minute
1. Analizează butonul alăturat și stabilește care este rolul lui.
Încercuiește răspunsul pe care-l consideri corect:
a Repornirea jocului
b. Alegerea skin-ului pentru personajul nostrum
c. Ieșirea din joc
2. Alege valoarea de adevăr a următoarei afirmații :
„Pentru a crea o lume nouă în Minecraft Education Edition folosesc calea Play | Create New”
a. adevărat
b. fals
3. Completează spațiul punctat din enunțul următor cu cuvântul potrivit: „Modul de joc în lumea
nouă definită de utilizator poate fi Survival și ”
4. Completează spațiul punctat din enunțul următor:
Profesorul creează o lume. Pentru ca elevii, care se conectează în lumea definită de către
profesor, să poată interacționa între ei și cu lumea creată, nivelul de permisiune pentru
elevi se setează ca ................................................
5. Într-o lume nou creată, jucătorul se poate deplasa în toate direcțiile. Alege, dintre variantele
propuse, care este modalitatea implicită (oferită de platformă) de deplasare: a. Săgețile
direcționale
b. U-Up, L-Left, R-Right, D-Down
c. W-Up, A-Left, D-Right, S-Down
6. Analizează imaginea alăturată. Alege dintre variantele propuse utilitatea opțiunii Join Codea.
a. Intrarea într-o lume secretă

b. Distrugerea inamicilor din lumea definită de către profesor

c. Conectarea elevilor la lumea definită de către profesor
 7. Într-o lume creată pentru a construi diverse obiecte (case, copaci, etc.) trebuie activat
inventarul. De aici jucătorul are posibilitatea să-și aleagă materiale de construcție, unelte
etc. Alege dintre variantele de taste propuse aceea care activează inventarul.
a. E/e b. I/i c. Space

Barem de evaluare

Item-ul 1-raspuns correct

b; item-ul 2-raspuns correct
a; item-ul 3- creative;
item-ul 4-
member; item-ul
5-c;
item-ul 6-
c; item-ul
7-a.

Evaluarea şcolară este o metodologie educaţională.

În această calitate, evaluarea – ca sistem de acte atitudinale, însoţeşte orice activitate umană de
constituire a individului în identitate umană, căci formarea-dezvoltarea personalităţii se
realizează prin raportare permanentă la alte fiinţe şi lucruri, precum şi la propriul univers .
 REFERAT

OBIECTUL EVALUĂRII ȘCOLARE

 Tema 2
Repere conceptuale

Demersul evaluativ consta intr-o reflectie si o apreciere asupra distantei dintre:

Referent este („acel ceva in raport cu care se emite o judecata de valoare. Vizeaza reprezentarea,
anticiparea obiectivelor”- J. M. Barbier, 1984 .
Referentul fixeaza forma finala a invatarii realizata de elev, starea necesara, dezirabila si
indeplineste un rol instrumental.
„Obiectul” de evaluat (procesul sau produsul evaluat- Lesne, 1984;
„Obiectul” de evaluat desemneaza partea dinrealitatea aleasa ca „material” pentru aceasta reflectie
sau aceasta masura.
Evaluarea este o componenta esentiala a procesului de invatamant indeplinind anumite
functii:
a) Functia de constatare si diagnosticare a performantelor obtinute de elevi, explicate
prin factorii si conditiile care au condus la succesul sau insuccesul scolar (factori psihologici, de
natura pedagogica, sociala, factori stresanti), sunt puse in evidenta si cauzele unei eficiente
scazute a predarii si a invatarii.
b) Functia de reglare si perfectionare continua a metodologiei instruirii, pe baza
informatiilor obtinute din explicarea factorilor si a conditiilor care au determinat rezultatele la
invatatura; aceasta functie se realizeaza prin feed-back.
c) Functia de informare a parintilor elevilor si a societatii cu privire la rezultatele si
evolutia pregatirii elevilor in scoala pentru integrarea lor socio-profesionala.
d) Functia motivationala, de stimulare a interesului pentru invatare, pentru
autocunoastere si autoapreciere corecta, in raport cu obiectivele invatarii scolare.
e) Functia de predictie (prognostica) si de decizie privind desfasurarea in viitor a
activitatii instructiv-educative in scopul ameliorarii ei, pe baza cunoasterii cauzelor ineficientei.
f) Functia de selectionare si clasificare a elevilor in raport cu rezultatele scolare
obtinute.
g) Functia formativ-educativa, de ameliorare a metodelor de invatare folosite de
elevi de stimulare si optimizare a invatarii si de consolidare a competentelor scolare.
 h) Functia de perfectionare si inovare a intregului sistem scolar.
Raportandu-ne la derularea unei secvente de invatare, sau prin relationare la un ansamblu
structurat de activitati de formare, am putea discerne trei functii ale evaluarii:
1. verificarea sau identificarea achizitiilor scolare;
2. perfectionarea si regularizarea cailor de formare a indivizilor, identificarea celor mai
lesnicioase si pertinente cai de instructie si de educatie;
3. sanctionarea sau recunoasterea sociala a schimbarilor operate asupra indivizilor aflati
in
formare.
Ca obiectiv principal,evaluarea este o functie importanta a verificarii si notarii este
masurarea randamentului scolar, a progresului realizat de elevi pentru a sti cat mai corect unde se
situeaza acestia pe firul obiectivelor prevazute ale instruirii. Cerinte de ordin practic, social
extind nevoia masurarii de la marimile fizice spre sfera psihologica. Ceea ce face obiectul
evaluarii sunt rezultate, prestatii, performante produse ale activitatii, etc. din care se 'citesc' apoi
capacitati, interese, atitudini.
Valoarea motivationala a evaluarii. Verificarea / ascultarea ritmica face pe elev sa
invete cu regularitate; intre frecventa ascultarii la lectie si reusita scolara exista o corelatie
directa.
Evaluarea are o valoare motivationala; dorinta de succes, respectiv teama de esec sunt
imbolduri importante in invatare.
In concluzie, se poate spune ca, principalele atributii ale evaluarii constau in masurarea
eficientei si autoreglarea procesului de invatamant, profesorii putand controla achizitiile scolare,
elevii luand cunostinta de reusitele si progresele lor, iar comunitatea de a se informa asupra
directiei in care evolueaza scoala si orientarii tinerei generatii. In acest sens, se vorbeste despre
evaluarea eficientei invatamantului, dar este la fel de necesar, sa fie asigurata eficienta evaluarii.
Acest ultim aspect are o importanta deosebita, deoarece el poate fi cel mai elocvent confirmat
prin trecerea de la control/evaluare la autocontrol/autoevaluare, ceea ce sustine in plan mai larg
trecerea de la determinare si tutela la o autodeterminare motivata permanent.
 Tema 3

Argumente care sa justifice/ sustina afirmatia potrivit careia in invatamantul romanesc

evaluarea tip comparativ a fost inlocuita cu evaluarea criteriala! Realizati un comentariu pe
aceasta tema

“Evaluarea prezintă o activitate prin care sunt colectate, asamblate și interpretate informaţii
despre starea, funcţi-onarea și/sau evoluţia viitoare probabilă a unui sistem (elev, unitate școlară
etc.), activitate a cărei specifi cita-te este conferită de următoarele caracteristici: orientare spre
scop, competenţă metodologică, existenţa unor cri-terii, prezenţa unei secvenţe de interpretare,
înregistrarea și comunicarea rezultatelor, existenţa unui efect retroac-tiv și anticipative”.-Cabac
V.

1. Evaluarea „comparativă”,a cărei funcţie principală era de a compara elevii şi de a-i clasifica,
raportându-i pe unii la alţii, acordându-le diplomă sau alte distincţii după nivelul lor de
reuşita.

2. Evaluarea „prin obiective”sau evaluarea„criterială” care are ca rol să furnizeze informaţii

funcţionale, permiţând elevilor să se situeze în raport cu atingerea obiectivelor comune
pentru toţi elevii (standarde unitare) şi oferind soluţii de ameliorare.

Prezentarea comparativă a caracteristicilor celor două tipuri de evaluare şcolară :

Evaluarea tradiţională are un caracter informativ.
Evaluarea modern are un cu character formativ.Învăţătorul impune evaluarea ca o sarcină dată
elevilor.Învăţătorul explică importanţa evaluării elevilor şi a procesului didactic.Evaluarea se
concentrează pe verificarea cunoştinţelor accumulate de catre elevi.

In evaluarea clasica,expresiile cel mai frecvent folosite pentru denumirea activităţii de

evaluare sunt: examinare, verificare, ascultare, control, chiar dacă această activitate se
desfăşoară într-un context cotidian, şi nu la finalul unui program de instruire.
De asemenea evaluarea traditionala se finalizează cu clasificarea (clasamentul elevilor -
evaluare comparativă).
In sprijinul evaluarii criteriale ,sunt aduse mai multe argumente:
- pune accent pe problemele de valoare şi pe emiterea judecăţii de valoare;
- acordă preponderenţă funcţiei educative a evaluării;
- încearcă să devină o interogaţie globală, preocupată de promovarea aspectului uman
îngeneral;
- acoperă atât domeniile cognitive cât şi pe cele afective şi psihomotorii ale
învăţării şcolare,samd.
Practica educationala se afla într-o perioada de tranzitie accelerata de la ceea ce unii autori
numesc învatamântul traditional spre învatamântul modern.
Tendintele înnoitoare se manifesta cum este si firesc, si în domeniul evaluarii. Cel putin trei
idei importante trebuie subliniate si scoase în evidenta, înca de la inceput, asa cum se desprind
ele din literatura de specialitate si care vor reprezenta, probabil caracteristici ale procesului de
învatamânt în deceniile urmatoare .Aceste idei sunt:
1. Importanta si necesitatea realizarii unei evaluari pertinente au devenit
atât de evidente încât se vorbeste frecvent despre "învatare asistata de evaluare" (Bernard
Maccario, 1996). Deci impactul pe care evaluarea îl va avea asupra proiectarii si realizarii
procesului de învatamânt poate fi comparat cu cel produs de introducerea calculatorului
în scoala si care a condus la sintagma " învatarea asistata de ordinator" (IAO).
2. A doua mare idee cu valoare de concluzie se refera la faptul ca
specialistii de prestigiu în domeniu apreciaza ca primele decenii ale acestui secol vor fi
marcate de cautari insistente privind realizarea unei evaluari juste, cât mai corecta stiintific si
mai echitabila din punct de vedere moral (G. de Landsheere, 1975). Se apreciaza chiar ca
dominanta preocuparilor în învatamânt va fi reprezentata de evaluare, ca directie prioritara a
teoriei si practicii educationale (J.M. de Ketele, L’evaluation: approche descriptive ou
prescriptive; De Boeck-Wesmael, 1986, pag. 73).
3. Modernizarea evaluarii se realizeaza într-un ritm foarte rapid, cel
putin la nivel teoretic si aceasta caracteristica se înregistreaza mai ales în zilele noastre.
Drumul parcurs este jalonat de conceptiile care s-au succedat în domeniul evaluarii si care pot
fi dispuse în timp astfel:
- Evaluarea "comparativa" a carei functie principala era de a
clasa elevi, de a le acorda diplome dupa nivelul lor de reusita, raportându-i pe unii la altii;
- Evaluarea "prin obiective" sau evaluarea "criteriala" care are
ca rol sa furnizeze informatii functionale, permitând elevilor sa se situeze în raport cu atingerea
obiectivelor si oferind solutii de ameliorare (Cardinet, 1993).

Strategiile instructiv-educative care au la baza strategii normative, comparative reflecta

deosebita complexitate a acţiunii instructiv-educative din învăţământ/a procesului de
învăţământ de unde decurge responsabilitatea abordării lui teoretice şi practice,
profesionalizării pedagogice a cadrelor didactice, a susţinerii lui sociale. Complexitatea esenţei
procesului de învăţământ impune şi o analiză de detaliu a principalelor sale
trăsături, care explică mecanismul, procesul, acţiunile proiectate şi realizate, strategiile alese
,precum si criteriile si modul de evaluare.
 Bibliografie

- Aida Cornelia Stoian-curs

- Aida Cornelia Stoian- Proiectul tematic integrat. Repere aplicative
in invatamantul prescolar si primar-Editura Sitech